Cu doua saptamani in urma am stat de vorba cu Vigil. Am vrut sa stiu care este parerea lui despre ce se intampla la Megastar.

Spuneam acum cateva zile ca ma incearca o oarecare urma de  tristete. Nu mai reusesc sa intru in atmosfera Sarbatorilor pascale. Graba si agitatia in care traim nu te mai lasa sa fii atent la lucrurile traditionale din perioada asta si nu mai apuci sa savurezi tot ce inseamna pregatirile de Paste.  Dar acum sunt fericita! Am avut de doua zile minunate. Doua zile petrecute alaturi de intreaga famile. Am simtit exact ceea ce simteam in copilarie. Am simtit gustul adevarat al Pastelui. Toate matusile, unchii,verii, nepotii, mama, buni in jurul mesei asa cum se intampla de ani de zile. Ma bucur ca nu am pierdut asta. Ne e atat de greu sa ne strangem cu totii la un loc. Fiecare are treaba, unii sunt plecati, altii muncesc prea mult, dar de sarbatori ne adunam la noi acasa. E atat de bine. M-am nascut si am crescut intr-o familie unita, o famile puternica, in care cuvantul “impreuna” inseamna foarte mult. Asta imi da energie, ma face fericita si nu imi pot imagina lucrurile altfel.

Va multumesc mult pentru urarile facute.  Va doresc sa aveti parte de un Paste linistit si frumos. Sa va bucurati de aceste zile sfinte impreuna cu prietenii si familia. Eu asta voi face, dar dupa emisiune. Va pup si Paste linistit!

Incet, incet ne apropiem de finalul competitiei. In seara asa va mai pleca un concurent. Se vor canta cate doua melodii, una aleasa de public, iar cealalta impusa de juriu. Concurentii sunt obositi si tensionati. Au avut o saptamana foarte incarcata.Pe langa obisnuitele repetitii au avut de facut pregatiri pentru Paste, de vizitat un centru de copii, petrecerea din Pat si in plus,  de invatat 2 piese, lucru nou pentru ei. Sper sa faca fata presiunii si sa ne ofere o seara frumoasa. 

 Astazi am fost impreuna cu concurentii Megastar la un adapost pentru copiii strazii. A fost impresionant. Ne-au intampinat cu paine si sare. Ne-au cantat, ne-au recitat poezii si ne-au oferit daruri facute de ei. Erau fericiti ca cineva ii viziteaza. Bucuria din ochii lor nu se putea compara cu nimic. Cadourile de la noi i-au facut fericiti, dar prezenta nostra si mai si. Copii lipsiti de dragoste, de caldura unei familii, de grija parintilor, copii care asteapta sa primeasca mai mult decat orice un zambet, o strangere in brate. A fost clipe frumoase. M-au scos pentru cateva momente din agitatia continua in care traiesc. Maine voi posta cateva poze si atunci veti intelege ce vreau sa spun.  Raspunsuri: Alina Predoiu/ E cat se poate de simplu. Depinde unde vrei sa mergi. Copii sau oameni in varsta? Dupa ce te hotarasti te poti interesa de astfel de centre. daca nu reusesti sa gasesti, spune-mi si te pot ajuta. Claudette/ Da, greu. Sportul nu ingrasa si oricum nu te-as sfatui sa lucrezi cu greutati mari pentru a-ti dezvolta masa musculara. Cred ca ar trebui sa consulti un specialist daca dupa atatea eforturi nu ai avut niciun rezultat. 

In seara asta ne intalnim din nou in clubul PAT de la 20:00. Este ultima petrecere in care puteti sa ii ascultati live pe finalistii ramasi in competitie. Ne vedem acolo!

Au trecut cateva zile de cand nu am mai scris pe blog. Mi-a lipsit. Din pacate, nu am avut timp. Clipele libere au lispit cu desavarsire in ultima perioada. Doar intalniri, discutii, treaba. Vine Pastele si am un of mare. Nu simt asta. De cativa ani nu reusesc cu adevarat sa intru in atmosfera acestei sarbatori. Nu reusesc sa ma bucur de momentele pregatirilor specifice, de zilele in care cumparam cadouri pentru familie si prieteni, de tot ce tine de Paste. Totul e o continua agitatie, o graba imensa. Cand eram copii simteam altfel. Doar cei mici si lipsiti de griji si treaba savureaza cu adevarat zilele dinaintea acestei sarbatori? Nu vreau sa pierd asta. Vreau sa savurez in continuare fiecare obicei pe care-l am din copilarie. Mersul la slujbe, ajutatul la pregatiri, decorarea casei, toate fac parte din atmosfera Pastelui. Maine merg impreuna cu prietenii mei la un azil de batrani. Si asta e un obicei vechi. Nu vreau sa renunt chiar daca timpul e din ce in ce mai putin prietenos. Fara toate astea nu cred ca m-as mai bucura de Invierea Domnului. 

Au fost cateva intrebari legate discutia pe care am avut-o cu Florin in finala numarul 8. Florin imi este la fel de drag ca si ceilalti concurenti dar am fost surprinsa de felul in care spune ca priveste competitia. A declarat ca a venit la Megastar pentru a se intrece pe sine. Asa cum am spus si in emisiune, nu inteleg de ce cand cineva participa la o competitie nu admite ca scopul pricipal este sa o castige? Competitia este in primul rand cu colegii. Tu poti fi foarte talentat, dar adversarii tai si mai si. Sper ca acest lucru sa nu il afecteze. Legat de felul in care i-am spus lui Octavian ca este eliminat. El nu a inteles decizia pe care i-am comunicat-o. S-a blocat si nu a mai putur reactiona de aceea am fost nevoita sa-l atentionez. Amy/ Nu, nu merg la solar. 

A fost o finala trista. O finala la sfarsitul careia a plecat Alexandra. Trista pentru ca ea, mai mult decat cei care au parasit competitia saptamanile trecute, a aratat cat de rau i-a parut ca a trebuit sa-si ia la revedere de la Megastar. Trista pentru ca o voce buna a fost eliminata. A fost prima concurenta care a avut un discurs sincer si foarte cald. Se simtea in glas si privire cat de mult regreta. Plecare ei a ridicat multe semn de intrebare. De ce o voce atat de buna nu a mers mai departe? De ce nu a fost votata? De ce nu au salvat-o colegii? Nu am cum sa va raspund. Singurul lucru sigur e ca ea a  iesit din concurs, dar o vom mai vedea in editiile viitoare. 

In seara asta la Megastar se canta romaneste. Vom asculta piese din repertoriul Laurei Stoica, Dan Spataru si Gica Petrescu, cantece care au ramas in timp si care au adus bucurie multor generatii. Sper sa va placa. Ne vedem diseara. 

De o saptamana Alexa lucreza ca reporter la Kiss tv. Multa bafta, Alexa!

E permis intr-o prietenie sa-ti spui parerea? Ce se intampla atunci cand parerile nu coincid? Prietenii se supara?  In ultima vreme am intalnit situatii in care cei implicati cu pareri diferite au ajuns la adevarate conflicte. Eu una, sunt recunoscuta pentru sinceritate si felul direct in care imi exprim opiniile atunci cand mi se cer.  Asta deranjeaza, de multe ori. De ce? Intr-un soi de normalitate interlocutorul ar trebui sa fie pregatit pentru mai multe variante de raspuns la intrebarea pe care a formulat-o. Oare opiniile contradictorii exclud prietenia? Asta e comunicarea? Zilele trecute o prietena m-a intrebat despre un proiect la care a lucrat. Intr-o maniera delicata, constructiva si argumenata mi-am sustinut punctul de vedere. Diferit de ce voia sa auda. S-a suparat. Cred ca din astfel de discutii, cand afli lucruri constructive de la cei in care ai incredere reusesti sa evoluezi. Sau ne place sa fim mintiti? Cred din ce in ce mai tare ca oamenii nu doresc sa auda adevarul. Stiu, doare, dar ajuta la evolutie. Asa ca nu uitati, atunci cand puneti o intrebare fiti pregatiti sa primiti mai multe variante de raspuns. Va fi mult mai usor.