In fiecare luna scriu la revista Look. Ma gandeam ca v-ar placea sa vedeti ce. E o parte din editorialul din numarul din septembrie.
“_-Nu pot merge la masa. Trebuie sa mi strang lucrurile. De maine nu mai vin la birou.
-De ce, intreb eu surprinsa de decizia brusca a prietenei mele.
-M-am despartit de George.
Dintr-o data m-am lovit de imaginea pe care mi-o proiectasem de atatea ori. Se certase cu seful nostru cu care incepuse o relatie in urma cu 4 luni. Orice cuvant era inutil, iar situatia, cu siguranta, una delicata. Eram singura care stia de relatia lor. A avut incredere in mine si mi-a povestit ce traia. Nu era simplu. Se ascundeau mereu, incercau sa para cat mai naturali incat nimeni sa nu-si dea seama ca intre ei era o poveste de dragoste. Desi eu nu i-am ascuns niciodata parerea mea despre ce se intampla intre ei nu a incetat sa-si povesteasca despre relatia ei secreta.
Ma durea sa o vad trista acum. Stiam cat de fericita era. Acele patru luni fuseasera ca un basm frumos. Dar totul se terminase. Relatia ei de iubire si pozitia pentru care muncise atatia ani in companie. Nu mai voia sa ramana aici, nu se mai simtea confortabil. Voia sa fuga undeva departe, sa lase tot in urma. Avea senzatia ca toti aflasera. Se simtea vinovata, ranita, lipsita de incredere. Totul era negru si intunecat. Voia doar sa plece. Am inteles-o. Am incercat sa o ajut, sa fiu langa ea. Nu e usor sa pierzi atatat de multe dintr-o data.
In momentul ala nu mi-am mai spus parerea pe care mi-o tot exprimasem pana la un punct. Mi-am dat seama ca fiecare trebuie sa-si ia deciziile in functie de ideile dupa care isi ghideaza in viata. Discutasem mult pe tema asta si ajunsesem poate chiar sa o inteleg. Era fericita cum nu mai fusese niciodata. Dar in continuare cred cu tarie ca a avea o aventura sau relatie cu cel cu care lucrezi e cea mai proasta decizie. Poate fi frumos o perioada. Te bucuri, imparti tot cu el sau cu ea, dar cand se termina ce faci? Incerci sa evadezi cat mai repede din locul ala? Sau te ascunzi si faci tot posibilul sa nu-ti iasa in cale la venire, plecare sau atunci cand iti iei cafeaua? Si cu toata munca pe care ai depus-o atatia ani cum ramane?
Pe de alta parte, asa cum spunea si prietena mea la inceput, lucrurile se pot termina si altfel. Cei doi parteneri pot ramane prieteni. Da, se poate si asta. Ar fi minunat! Dar daca nu se intampla asa? Are rost sa risti? Eu una nu. Dar cred ca cel mai important e ca tu sa fii multumit cu deciziile pe care le iei in viata indifent de ce spun ceilalti.”
