Tu citesti articolele de pe site-ul andreearaicu.ro, tu vezi imaginile, pentru tine vin la birou oamenii care scriu pentru acest site. Dar cine este, domnule, redactorul-sef si ce vrea el de la tine?

Eu sunt demult aici. Aici, adica “la capatul” monitorului tau. Eu scriu intr-o parte si tu citesti pe cealalta parte. E o metafora, desigur, nu sunt zidita in peretele in care intra in priza calculatorul! Dar da, cred ca eu si cu tine, cititoarea site-ului andreearaicu.ro, suntem legate una de cealalta prin cuvintele si imaginile pe care eu le pun impreuna si de care tu te bucuri. Sper!

Sunt aici, adica in aceasta functie, din luna aprilie. Am preluat stafeta de la Radiana Bratu. Ea a fost redactor-sef al site-ului www.andreearaicu.ro inca de la lansarea lui, din 2011, si faptul ca mi l-a lasat “mostenire” e o mare onoare si o enorma responsabilitate. Pentru ca Radiana este un jurnalist excelent!
Si dupa toata treaba minunata pe care a facut-o eu trebuie sa fac la fel. Greu! Dar frumos, cum ar zice Gica Hagi. “A fost greu, dar a fost si frumos!”, e concluzia Regelui care a facut istorie printre ziaristii romani care se ocupa de domeniul sportiv! Diferenta e ca eu folosesc verbele la timpul prezent. E greu, dar e si frumos!

 Ca sa iti dau informatiile de care tu ai nevoie eu am nevoie sa te cunosc! 

Tu cel mai probabil nu ma cunosti pe mine. Am publicat doar cateva texte pe site. O sa te intrebi poate de ce. Pentru ca, din pacate, un redactor-sef scrie putin. Editeaza mult.
Primul angajament pe care mi-l iau acum, public, fata de tine, e ca o sa ma straduiesc sa scriu mai mult. E un angajament pe care mi-l iau si fata de mine pentru ca, de fapt, asta imi place sa fac. Sa scriu!

Dar sa revin – tu cel mai probabil nu ma cunosti pe mine. Eu insa te cunosc pe tine! Te stiu! Esti cititoarea site-ului si sunt cu ochii pe tine. Nu ma banui de vreun Big Brother, e doar din vina (si multumita) Facebook-ului. Cand Andreea (Andreea Raicu, da, eu, noi, oamenii din redactie asa ii zicem – “Andreea”, simplu, direct, ca intre prietene) posteaza pe pagina ei de Facebook articolele de pe site, asa incat sa ajunga la cat mai multe membre ale comunitatii andreearaicu.ro, stau cu sufletul la gura. Ma uit ce comentati, ce va place, ce “demolati”, ce apreciati si ce respingeti. Sa stiti ca nu il punem acolo si apoi fugim!

Cea cu fundita de hartie sunt eu. Ea e Andreea Marinescu, colega mea. Ea stie tot despre nutritie!!!

Nu! Stam cu ochii larg deschisi si va urmarim reactiile. De multe ori, ma uit la pozele tale! Vreau sa vad cum te imbraci ca sa stiu despre ce subiecte sa mai scriem in sectiunea moda. Vreau sa vad unde dai check-in ca sa aflu ce locuri mai sunt in voga in orasul asta, in Romania sau oriunde in lume, ca sa le prezentam pe larg pe site.
Ma uit sa vad daca zambesti, daca ai poze alb-negru, daca te plimbi de mana cu iubitul tau si cum arata pozele cu mancare pe care le pui pe wall. Toate ne pozam mancarea ?

Nu vreau sa te simti urmarita in sens negativ. Vreau sa te simti urmarita in sens pozitiv: ce faci tu, cititoarea mea,e important pentru mine. Ca sa iti dau informatiile de care tu ai nevoie eu am nevoie sa te cunosc!

Ce vrea redactorul-sef al site-ului www.andreearaicu.ro de la tine?

Vrea sa iti faca viata mai usoara – daca vrei sa stii de unde poti sa-ti cumperi cea mai cool rochie sau cei mai frumosi pantofi, nu iei orasul la picior! Intri pe site si gasesti aici solutia! Editorii de moda au scotocit déjà toata piata, au facut documentarea pe care tu nu ai timp sa o faci si te trimit direct la sursa!

Vrea sa iti faca viata mai buna – probabil nu ai idee cate ore de documentare, cate interviuri cu nutritionisti, cu antrenori spotrivi sau cu medici, cate studii citite pagina cu pagina au la activ redactorii site-ului care scriu despre nutritie si sport.
Multe. Foarte multe, iti spun eu! Ani de zile de informatie! Ca tu sa afli repede si cu acuratete care sunt cele mai eficiente metode de remodelare corpolara, care sunt alimentele “bune” si care sunt cele de care nu ar trebui sa te atingi, care sunt cele mai delicioase, dar si hranitoare retete, care sunt dietele de care merita sa te apuci, care sunt exercitiile care iti sculpteaza talia sau coapsele si care sunt cele mai sigure cure de detox.

Vrea sa iti faca viata mai fericita. Poate nu ai incredere in tine. Stiu cum e. Nici eu nu am mereu.
Poate te doare inima pentru ca un barbat a venit, ti-a remodelat lumea ca pe o bucata de plastelina si apoi intr-o zi, cu sau fara preaviz, a plecat.
Si te-a lasat cu lumea asta schimbata cu care tu nu stii ce sa faci in lipsa lui. Nu o poti face la loc, nu mai tii minte bine cum era inainte de el, iti e dor sa il vezi, sa razi cu el, sa te tina de mana, esti furioasa si iti vine sa plangi si de dor si de teama si de enervare.

Sau poate simti ca ai evoluat, ca te-ai schimbat, in timp ce iubitul tau e fix la fel ca acum cinci ani. Te macina gandul ca nu va mai sincronizati planurile si visele si dorintele la fel. Si ce faci? Il iubesti, dar nu il mai placi… Deci ce faci? Sau… sau esti pur si simplu intr-o situatie din care nu stii cum sa iesi. La birou, in relatia cu parintii sau cu prietenele tale. Eu, noi, echipa andreearaicu.ro incercam sa te ajutam! De asta suntem aici.

Vreau sa-mi spui ce nu-ti place! Cand un articol te dezamageste, cand simti ca e incomplet sau cand pur si simplu crezi ca nu e ce trebuie, spune-ne. O sa zic si eu ca in reclama: “parerea ta conteaza!”. Si aici chiar conteaza!

Dar sa stii ca vreau sa-mi spui si ce iti place! Gandeste-te la domeniile noastre “de actiune” – dezvoltare personala, relatii, meditatie (Andreea – da, da, Andreea Raicu, despre ea e vorba – calatoreste in toata lumea ca sa adune cat mai multe informatii legate de acest domeniu, iti dai seama cat de multe lucruri poti afla de la ea?!), nutritie, sport, moda, frumusete, calatorii, deco, viata urbana, cinema – si spune-ne ce te intereseaza.
Unde trebuie sa “sapam”, ce informatie cauti si nu gasesti, ce dileme ai si nu ai timp sa le dezlegi. O sa facem noi asta pentru tine!

Ai o misiune importanta! Da-ne de lucru, noi o sa-ti dam de citit.

Si stii de ce? Pentru ca eu cred ca timpul “autismului” ziaristului a apus de ceva ani! Eu nu mai pot sa stau ascunsa in spatele monitorului meu, sa traiesc intr-o lumea a mea si sa scriu ce vreau eu sau ce cred eu ca e important pentru tine.

Jurnalism traditonal: cu reportofonul in mana

La fel cum nici tu nu mai poti sta ascunsa in spatele monitorului tau (sau in spatele ecranului telefonului, stiu ca ne citesti mai mult de pe telefon decat de pe desktop ? ) citind “pe nemestecate” ce iti baga ziaristii pe gat.
Cred ca eu trebuie sa scriu ce ai tu nevoie sa stii, nu ce cred eu ca ai nevoie! Dar ca sa fac asta, noi trebuie sa vorbim! Sau, fie, sa ne scriem mesaje. Ti-am creat o sectiune speciala – la finalul articolelor scrie asa: ADAUGA UN COMENTARIU. Adauga-l!

Daca ai o reactie, eu o sa tin cont de ea! Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant. Trebuie doar sa citesti in continuare articolele de pe site si o sa gasesti informatiile pe care le vei fi cerut.

Si, uite, ca sa nu ai senzatia ca tocmai esti trasa la raspundere de o necunoscuta, o sa ma prezint. Succint. (Ma simt la ca AA, desi nu am fost niciodata la AA ? )

Buna! Eu sunt Liviana!

Si cu L, si cu V. Nu Viviana, nu Liliana, nu Livia si nici Lavinia. Liviana. Am absolvit Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de la Universitatea Bucuresti in 2008, dar lucrez in presa din 2007. Patru ani am fost ziarista de investigatii la Evenimentul zilei!
Da, da, scriam despre Sorin Ovidiu Vintu, despre Dinu Patriciu sau Dorin Cocos. Despre contracte paguboase pe bani publici si afaceri oneroase.
Acolo am facut scoala de presa, inca nu aveam mogul roman pe vremea aia, era bine!

Poza asta e din vremea cand lucram la Story. Si imi placea Vogue 🙂

Apoi am lucrat patru ani la revista Story. M-am distrat! Ii vorbeam Biancai Dragusanu cu “dumneavoastra”. Am facut o investigatie despre notele pe care le-au luat vedetele la bacalaureat.
Am scotocit site-ul Ministerului Educatiei pagina cu pagina. Acolo am invatat foarte multe despre puterea imaginii, despre limbajul colocvial al presei glossy si despre cat de nedrept sunt judecate deseori vedetele. Am aflat acolo niste povesti fabuloase, pe care oamenii acestia pe care ii vedem la televizor nu le spun. Pentru ca ei trebuie sa fie mereu zambitori, cu viata ideala si imaginea perfecta.

iubesc marea si hainele negre, imi doresc sa dansez mai mult, ma plimb cu bicicleta, o data am venit pe longboard pana la birou 

Apoi, in 2014 am ajuns in presa online. Nu am fost niciodata intr-o jungla, dar stiu cum e sa intri intr-o jungla. Ca atunci cand m-am apucat eu de jurnalism online.
De la http la SEO, totul mi se parea… Sigourney Weaver in Alien. Fix eu! Dar Andreea (nu mai mentionez Andreea Raicu pentru ca te-ai prins déjà ca despre ea vorbesc) mi-a dat curaj. Nu eram prietene inainte de a lucra inainte, tine cont de asta!
Si chiar si asa, a avut incredere in mine. Si cand Radiana a decis sa se reorienteze profesional, Andreea a zis “Vrei sa fii tu redactor-sef?” OMG!!! Am zis “Da!” dupa ce zile intregi m-am framantat si ajunsesem la concluzia ca trebuie sa zic “Nu!”.
Am luat-o o data de la zero la investigatii, cand aveam doar 21 de ani. Am mai luat-o o data de la zero la Story. De ce nu as mai fi facut asta si a treia oara, de data asta cu ceea ce avea sa devina cel mai bun site pentru femei, conform Digital Divas?! Uite asa ia omul deciziile bune. Te arunci si vezi tu dupa aia daca o iei in sus sau… buf!

Esti curioasa cum de am ajuns de la investigatii, adica de la baietii rai, in presa online, pentru femei? Pentru ca intre timp am gasit cel mai bun baiat. Glumesc! Adica nu glumesc ca l-am gasit, glumesc ca nu asta-i motivul.
Am ajuns aici pentru ca tot despre scris e vorba.

Tot despre informatie. La fel cum la EVZ cautam adevaraul, asa o fac si aici! Fac (sau macar ma straduiesc) acelasi lucru: caut subiecte relevante, importante, adevarate, pertinente. Caut apoi sa vad daca merita scrise. Informatiile pe care le-am gasit te ajuta pe tine, cititoarea mea?

Merita sa imi dai timpul tau pentru a le citi? Iti face acea informatie viata mai buna, mai usoara, mai simpla, mai vesela? Daca raspunsul e “Da!”, atunci caut dovezi care sa sustina acele subiecte. Oameni, studii, documente.
La final, sterg, scriu, sterg, scriu. Adica editez. Scriu frazele care ajung la tine. Pun un cuvant dupa alt cuvant si apoi alt cuvant pana creste o poveste ca un cozonac facut de muvi. Asa ii zic eu mamei mele. Muvi.

Da, deci, eu sunt Liviana. Citesc cat de mult pot (pot mult!!!), gatesc, schiez, rad, imi place ciocolata, am parul cret, dorm in cort, iubesc marea si hainele negre, imi doresc sa dansez mai mult, ma plimb cu bicicleta, o data am venit pe longboard pana la birou, cand o sa fiu mare vreau sa am o casa cu vie si curte in care sa fie o masa uriasa, ovala, de peste zece persoane la care sa stea familia mea mare formata din rude de sange si prieteni ca sa manance placinte si tarte si sa bea vin si sa danseze. Langa masa.
Poate si pe masa dupa o anumita ora! Sunt o femeie fericita de cele mai multe ori si cel mai mult imi place sa calatoresc.
Bine te-am (re)gasit!