feminismul

Zilele trecute, am auzit intamplator o discutie. O mama si fiica sa adolescenta discutau aprins pe o tema care, trebuie sa recunosc, m-a facut sa ridic din spranceana. Doamna se plangea de viziunile prea moderne ale fiicei sale, iar cea mica sustinea ca cea care i-a dat viata este prea… traditionala. Tind sa ii dau dreptate mamei in unele privinte, pentru ca a punctat, in cuvinte simple, faptul ca feminismul inteles gresit poate avea urmari grave.

Intr-o lume tot mai preocupata de a scoate in evidenta egalitatea intre femei si barbati si de a lupta pentru drepturile femeilor, poate ca pare surprinzatoare alegerea mea de a discuta cu un specialist despre feminismul inteles gresit. Insa am realizat ca, la fel ca in orice alt domeniu, extremele nu sunt bune. In schimb, pledez pentru echilibru.

„Feminismul s-a nascut din nevoia femeilor de libertate si de auto-descoperire. Barbatul a ocupat mereu primul loc in sistemul familiei si al societatii, iar femeia, fiind neinsemnata, nu isi cunostea practic potentialul. Pe scurt, feminismul se refera la sustinerea egalitatii de gen, cu promovarea femeii si afirmarea ei in societate prin toate rolurile.

In tara noastra, miscarea feminista a luat amploare in ultimul deceniu, in zona urbana, dezvoltata. In multe alte zone, insa, se pastreaza inca, vechile mentalitati, iar din punct de vedere social si familial, femeia continua sa fie neimportanta si lipsita de drepturi. Ea este supusa barbatului, mereu la dispozitia acestuia, din multe puncte de vedere, inclusiv pe plan sexual“, spune Oana Nicolau, psihoterapeut in cadrul Clinicii Oana Nicolau. Tot ea este cea care mi-a raspuns si intrebarilor de mai jos:

Cum poate fi feminismul inteles gresit?

„Pe alocuri, feminismul a degenerat, iar unele femei au dus la extrem termenul, fortand si exagerand anumite actiuni, din dorinta de a demonstra nu ca sunt egale cu barbatii, ci ca le pot fi chiar superioare acestora. Efectele, insa, incep sa se vada si pentru ca ele si-au fortat anumite limite, au ajuns sa se epuizeze. In plus, pentru unii barbati a fost greu sa accepte si sa inteleaga nevoia femeilor de afirmare, iar acest lucru a ingreunat calea acestora catre libertate.

In plus, Romania se confrunta si cu o discrepanta majora intre ancorele profund traditionaliste care ne pastreaza in matricea clasica de familie si modelele ideale mediatizate frecvent. Mai mult decat atat, ne dorim sa urmam un model non-traditionalist, insa nu am fost educati intr-un altfel de sistem. O noua suferinta se naste din contradictii: ce ne dorim si ceea ce ne este confortabil, familiar, sa traim.“

Care sunt urmarile?

„Violenta vine mereu din diferente, ceva ce simtim ca ne ataca prin simplul fapt ca vine in contradictie cu ceea ce stim, intelegem, ne dorim. La fiecare schimbare care impacteaza major o societate, vor exista mereu cei care se vor alatura valului si cei care se vor opune cu vehementa. Feminismul a venit ca o agresiune asupra celor care cunosteau ca fireasca doar acesta varianta a inegalitatii, iar aici vorbim si de barbati, si de femei. Mai departe, violentei i se raspunde doar cu violenta, de cele mai multe ori. Atacurile la nivelul credintelor cele mai profunde genereaza cele mai mari conflicte – exemplele religioase intalnite in istorie sunt doar cateva exemple.

Sa luam un exemplu banal, de zi cu zi: femeia a pornit de la a fi casnica, se ocupa de copii, de barbat si de casa. In realitatea zilelor noastre, ea are un loc de munca si participa activ la sustinerea financiara a familiei. Astfel, in prima faza, a inceput sa se simta utila, importanta, recunoscuta, starea ei generala a inceput sa fie mai buna, iar dinamica familiei s-a modificat intr-un sens pozitiv.

In urmatoarea faza, femeia devine constienta ca pe langa serviciul de acasa, pe care, e adevarat, nimeni nu il aprecia si valida, ea a inceput sa si lucreze. Din moment ce sarcinile casei nu incep sa se imparta intre cei doi parteneri de cuplu, ea incepe sa se simta obosita, iar in scurt timp epuizata. Problema este ca foarte putini barbati au inteles aceste aspecte.

Multi dintre ei folosesc astfel de remarci: „tu ai vrut sa lucrezi, nu te-am pus eu“, „tu ai vrut sa fim egali, asa ca nu te mai plange“, „nu e treaba mea sa ma ocup de curatenie, mancare, spalat. Asta e treaba de femeie“ sau „la ora asta se vine acasa? Dar nu mai ai si tu familie, casa, copii de hranit, barbat de ingrijit?“. Astfel, s-a ajuns la adevarate conflicte in cuplu, iar in faza a treia ajungem sa ne confruntam cu o noua dinamica, negativa de aceasta data, care poate avea ca efecte chiar separarea cuplului.“

Din nevoia de a demonstra ca suntem egale cu barbatii, se poate ajunge la o intelegere gresita a feminismului?

„In contextul emanciparii feminine, presiunea perfectionismului este foarte mare. Am putea spune „Daca tu imi spui ca eu ca femeie nu sunt destul cat sa merit ceea ce meriti tu, atunci iti voi arata ca sunt mai mult decat crezi, sunt mai mult decat tine“. A fost o perioada in care sintagma “de trei ori femeie” era un titlu de onoare. Daca analizam la nivel de roluri si comparand cu traditionalul, cea care era de trei ori femeie era de fapt atat femeie, cat si barbat – mama, sotie, om de cariera.

Abandonarea treptata a feminitatii era cumva un pas firesc. Daca ti se spune ca ceea ce esti are o calitate inferioara dupa niste legi generate, independente de tine, tendinta este sa renunti treptat la coordonatele care te fac inferior. Abandonarea feminitatii in numele feminismului este, paradoxal, cel mai mare esec al feminismului, renuntand in sine la ceea ce aperi ca fiind diferit si valoros.

Este important sa se inteleaga ca termenul de “feminism” inseamna ca si noi, femeile, putem avem dreptul, uneori chiar si abilitatile si forta de a face ceea ce fac si barbatii de langa noi, dar asta nu inseamna ca trebuie musai sa le facem, doar de dragul de a demonstra ca suntem capabile.

Nu trebuie sa muncim 12-14 ore pe zi, nu trebuie sa rezolvam singure pana de la masina, nu trebuie sa batem cuie sau sa reparam o teava sparta. Mai mult decat atat, asa cum am vazut in multe dintre cazurile care au ajuns in cabinetul meu, niciun barbat nu este atras de o femeie epuizata sau plina de ulei de masina, cu unghiile rupte, s.a.m.d (cel putin eu nu am intalnit niciunul!). In schimb, barbatii sunt atrasi de feminitate, de inocenta ei (a nu se confunda cu incapacitate sau prostie), de caldura, de gingasie, de zambetele unei femei.“

Care este ecuatia echilibrului pe acest plan?

„Feminismul antreneaza conceptul de echilibru pe doua planuri – echilibru in ceea ce priveste conceptul de feminitate si de masculinitate, diferentele si complementaritatea lor, precum si in ceea ce priveste identificarea, raportarea la propria feminitate, maternitate. Raportarea la ideea de feminism cere o schimbare atat in ceea ce priveste perceptiile barbatilor, cat si cele ale femeilor.

Asa cum se intampla intr-un cuplu, conflictul este in responsabilitatea ambilor parteneri, raspunsul este mereu undeva la mijloc. Feminismul inteles gresit? Pai, feminismul nu ar trebui sa anuleze diferentele intre feminin si masculin, ci ar trebui sa negocieze egalitatea oportunitatilor si nevoilor, pastrand si acceptand diferentele, cu tot pozitivul care vine din complementaritate.

Stima de sine este extrem de importanta si in ceea ce priveste feminismul. O femeie care are incredere in fortele sale se va folosi de drepturile pe care i le ofera societatea de astazi pentru a evolua, pentru a se dezvolta si nu pentru a demonstra cuiva ceva. In plus, ea va sti sa isi ceara acele drepuri si acasa, in fata barbatului si copiilor ei, fara ca acest lucru sa afecteze sistemul lor familial.

In schimb, o femeie cu o incredere scazuta de sine se va folosi de conceptul de feminism pentru a primi validari si pentru a-i fi recunoscute meritele. In acest mod, nu va face decat sa-si hraneasca stima de sine. Din nefericire, insa, efectul nu va fi cel dorit.

Ca in tot ceea ce facem, si atunci cand vorbim despre feminism, echilibrul este cel care ne ajuta sa ajungem acolo unde ne dorim. Ecuatia echilibrului inseamna cate putin din fiecare rol pe care respectiva femeie si-l doreste in viata ei: ajutor din exterior pentru anumite sarcini, impartirea treburilor ce tin de casa, familie, cu partenerul si nu in ultimul rand, acordarea timpului necesar pentru ea si nevoile ei.

Totodata, daca ne dorim o viata echilibrata si in armonie, cu noi insine si cu cei din jurul nostru, este recomandat sa nu lasam feminismul sa ne distruga feminitatea.“

Acum, ca ai aflat cum feminismul inteles gresit impacteaza societatea noastra, te poate interesa si: Ce inseamna sa fii feminista si ce inseamna sa fii anti-feminism.

Foto: Guliver