dragostea ca o lupta

In ceea ce priveste relatiile, se pare ca sunt la moda cateva zicale: ”Vreau un partener care sa-mi raspunda nevoilor…”, “Vreau un barbat care sa imi ofere…”.

Sunt sustinatoarea instrumentelor de investigare si dezvoltare personala si sustin cu tarie ca este important ca mai intai sa ne cunoastem si sa ne intelegem pe noi insine. Insa este o diferenta foarte mare de la a fi atenta la tine insati si a translata o serie de asteptari si cerinte mai mult sau mai putin realiste asupra partenerului.

Dintotdeauna s-a zis ca “relatiile sunt o lupta”.

In varianta idealizata, asa cum am tot auzit de la diferiti clienti, acest lucru inseamna, de fapt, “o lupta a celor doi impotriva lumii”. Partenerii de cuplu sunt foarte bine sincronizati, se inteleg si se ghicesc unul pe altul, se sustin, devin un nucleu imbatabil si de nezdrobit si impreuna fac fata provocarilor zilnice si lumii intregi.
Bine, bine, chiar asa sa fie? Pur si simplu din senin, fara niciun fel de antrenament de cuplu, fara o “tabara militarizata” de pregatire a cuplului, fara rodaj?

In realitate, cele mai multe relatii sunt “o lupta – unul impotriva celuilalt”. Nu te speria, nu este asa dramatic precum pare si in niciun caz nu este un razboi in care nu vrei sa te angajezi.
Implica efort constant de adaptare la diferentele dintre voi doi, un efort continuu de a trece pe partea cealalta a patului si de a intelege perspectiva si punctul de vedere al partenerului.

Si, mai ales, presupune un efort de acceptare a lucrurilor pe care celelalt nu vrea sa le schimbe, de a gestiona cuvintele si gesturile dureroase din partea celuilalt, neintelegerile si frecusurile zilnice.

Te felicit daca mergi la cursuri, workshopuri, psiholog, coach sau orice alte instrumente de autocunoastere! Insa este alta poveste a absolutiza aceasta cautare si a o face despre tine, despre nevoile si dorintele tale si despre ce trebuie partenerul sa faca, sa dea, sa fie…
Acestea sunt instrumente de management al relatiei, foarte utile atunci cand ceva este de netolerat si nesanatos pentru tine – ele te invata sa ai puterea sa-ti identifici nevoia, durerea si sa actionezi.

“A actiona” nu inseamna sa-l schimbi pe celalalt, ci sa inveti sa spui “Nu”, sa inveti sa trasezi limite, sa inveti sa exprimi nevoi si asteptari si sa inveti sa le discuti cu partenerul.

Nu inseamna “sa-i dai papucii” pentru ca nu se incadreaza in sablonul tau sau sa nu-i dai nicio sansa, pentru ca l-ai “citit”, l-ai judecat si l-ai etichetat dupa o intalnire.

Daca pleci de la premisa ca tu esti perfecta si minunata “asa cum esti”, acelasi drept il are si celalalt. Un client a spus, la un moment dat, ca nu-si doreste o persoana care sa fi trecut printr-un demers terapeutic sau de dezvoltare personala pentru ca “este prea centrata pe ea si totul este despre ea”.

M-a blocat, asa cum mi se intampla la absolutizari si pareri transante. Insa, dupa ce am analizat, am inteles ce-l macina, de fapt si de drept. Iubirea este despre a da si a oferi, nu despre a cere si a astepta!