Nu trebuie sa te numeri printre cei direct afectati de tragedia de pe 30 octombrie ca sa dai o mana de ajutor. Nu trebuie sa ai o ruda sau o cunostinta printre cei care au murit sau cei care se zbat inca sa traiasca. Trebuie sa SIMTI ca vrei sa faci ceva.

E de ajuns sa citesti cateva povesti despre cei care s-au aflat acolo in acea noapte ca sa-ti dai seama ca oricand, oricare dintre ei, ti-ar fi putut deveni prieten sau iubit. Empatia, acest proces emotional ruginit, de a carui existenta uitam adesea ar trebui sa se activeze MACAR in astfel de momente.

Oamenii care au disparut sau care sunt inca in spital nu erau “satanisti” sau “drogati” cum incearca sa-i prezinte unii despre care imi place sa cred ca doar ignoranta le poate umbri in asemenea masura judecata. Erau oameni la fel ca noi, care au avut doar nenorocul sa se afle in locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. Inconstienta unor patroni si a organizatorilor + coruptia din sistem a condus la acest deznodamant nefericit si nu “mana divina” care a pedepsit asa-zisele energii negative stranse intr-un loc.

Empatia i-a facut pe doi dintre acesti tineri care au fost prezenti la eveniment sa se intoarca si salveze alti oameni, din pacate cu pretul propriei lor vieti. Insa noi, astia de pe margine, norocosii, putem sa ajutam fara sa riscam nimic. Putem dona sange, putem dona bani, putem aduce pachete cu cafea, ceai, fructe si mancare calda celor care asteapta vesti despre cei dragi sau cadrelor medicale. Sunt atatea moduri prin care putem contribui.

Stiu ca de multe ori suntem orbiti de dispret si alegem sa nu facem nimic doar pentru ca nu ne place cine a organizat o anumita actiune sau nu rezonam cu ea. Am citit atatea pareri care incepeau sau se sfarseau cu “Eu nu ies in cluburi si nici ei n-ar trebui sa iasa” ca mi s-a acrit.

Intamplator a fost un club, dar la fel de bine putea fi o biserica

Unde este empatia cand avem atata nevoie de ea? De ce incercam sa ne sustragem doar pentru ca ne imaginam ca noi n-am fi putut fi acolo? De ce cautam sa dam vina pe cei care au facut “greseala” de a-si dori sa-si asculte artistul preferat live? Un concert nu este o excentricitate pentru care ar trebui sa platesti cu viata, tot asa cum un bar n-ar trebui sa fie sub nicio forma un loc al pierzaniei (indiferent de parerea celor care confunda credinta cu… altceva). Un incident similar se poate desfasura oriunde. Si intr-o biserica, si intr-o biblioteca, si intr-o sala de cinema, si intr-o cofetarie. Focul nu are preferinte si nici nu face concesii.

Asa ca ramane la latitudinea noastra, sa incercam sa prevenim astfel de incidente si sa fim aproape de cei care sufera acum. Ieri am mers in jur de 12000 de oameni catre locul tragediei insa cred ca numarul nostru ar trebui sa fie mult mai mare. Pentru ca daca vrem sa aratam ca ne pasa nu e de ajuns sa dam Like, Attending si Share ci chiar sa facem, macar 10% din ce am putea sa facem. Pentru ca daca am fi fost in acea seara acolo, am fi fost la randul nostru ajutati.

Daca vreti sa-i ajutati financiar pe cei implicati in catastrofa gasiti toate datele in articolul “Cuvintele nu sunt suficiente. Avem nevoie de fapte!”. Alte modalitati prin care va puteti implica activ in sprijinirea celor afectati aveti pe pagina de Facebook “Ajutor colectiv”. Pe ea sunt centralizate toate metodele de ajutor pentru cei afectati de incendiul care a avut loc in Club Colectiv. Informatii despre evenimentul tragic de pe 30 octombrie gasiti si pe pagina de Facebook Impreuna rezistam.

Foto: Andreea Retinschi