Nu, nu suntem lipsite de ajutor pentru ca femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii! Si asta pentru ca au invatat sa isi “procure” aceleasi privilegii cu barbatii.

Femeilor li s-a acordat dreptul de a vota la 50 de ani dupa ce afro-americanii au primit acest drept. Sa nu mai spunem sa femeile de culoare au avut drept de vot si mai tarziu. Si tot in America, femeile au fost incluse in Drepturile Civile sub forma de gluma.

Adica drepturile noastre sunt de luat in deradere? Ne tin barbatii “la locul nostru”? Pai nu prea. Si-atunci ce se intampla? Ce au ei si ne trebuie noua pentru a echilibra balanta? Ei bine, si barbatii au ceea ce au si femeile puternice! Pentru ca femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii. Stiu ca au muncit pentru ele. Stiu ca le merita!

Conteaza increderea in tine

Da, femeile puternice stiu asta. Si pentru ca femeile puternice stiu sa se bucure de aceleasi pirivilegii cu barbatii adopta si ele acest comportament. Isi accepta succesul si mai mult, il etaleaza oricand, folosindu-se de increderea exagerata in propria persoana. Atunci cand ai mereu incredere in tine, atunci cand esti asertiv, poti ajunge departe in viata!

Si totusi, atunci cand femeile incearca sa imprimute din comportamentul unui barbat de succes, li se spune sa fie “feminine”, “politicoase”, sa nu fie “autoritare”.

Este aceasta inegalitate din cauza barbatilor?

Si da, si nu.

Noi suntem mai degraba focusate pe competente si nu pe incredere in propria persoana. Am fost invatate ca daca luam nota 10 si raspundem bine la intrebari, vom fi pe placul profesoarei. Credem, deci, ca vom castiga aceleasi privilegii cu barbatii daca suntem bune la jobul nostru si atat. Insa… femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii pentru ca…

Pentru ca atunci cand ne concentram sa fim competente, ne focusam si pe ceea ce nu putem face inca!

Nu suntem niciodata perfecte si stim asta. De aceea ne criticam prea mult si avem tendinta de a ne auto-blamam atunci cand nu “iese ceva”. Femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii pentru ca ele cred cu adevarat in propria persoana si in succesul lor prezent si permanent. Daca ai ajuns pe pozitia pe care ti-o doresti, castigi bine si totusi ai senzatia ca ai comis o frauda si ca vei fi descoperita, atunci nu ai ajuns inca sa fii o tipa increzatoare! Este atat de des intalnita aceasta situatie in leadership-ul feminin incat are si un nume “sindromul impostorului”.

Si-atunci e greu sa intri in competitie cu barbatii cand o parte din tine crede ca nu merita pozitia de sefa sau lauda pe care o primeste. E ca si cum ai boxa cu o mana legata la spate. Vei fi mereu dezechilibrata si nu destul de puternica.

Ne temem sa nu fim ranite? Ne temem sa nu ranim pe altii? Ne temem sa pierdem?

De mici suntem invatate sa “ne jucam frumos” cu fratii nostri sau cu ceilalti copii. Desi acum imbracam si jeansi si pantofi barbatesti, suntem mai degraba mamoase, delicate cand vine vorba de sentimentele celor din jur. Okay, e posibil si hormonii feminini sa joace un rol important, sa fim mai degraba orientate catre a stabili relatii. Ne dorim sa “castigam”, dar ne dorim si sa nu picam rau in fata barbatului cu care suntem in competitie pe acelasi job, de exemplu. Avem aceasta ambivalenta, insa nu toate! Femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii pentru ca stiu ca joaca e joaca si munca e munca. Nu se tem ca vor fi respinse daca “castiga”, nu le tremura mana cand strang mana celui ce a pierdut.

Femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii

Dar pana acolo? Pana acolo uneori ne scuzam: “ Vai, multumesc, dar n-am facut mare lucru! Am fost doar in momentul potrivit, la locul potrivit”. Pana acolo nu ni se pare dragut sa ne laudam. Pana acolo credem ca nu mai suntem dragalase sau feminine daca avem incredere si suntem “mari” si puternice.

Deci, cum schimbam aceste sentimente? Ai zice ca e bine sa lupti cu senzatia aceea, nu? Ei bine, pe masura ce lupti cu o emotie, ea devine mai puternica, mai intensa. Si-atunci?

Atunci, primul pas este sa fim constiente de emotiile noastre. Sa le acceptam. Sa constientizam ca rasul acela dragalas “Vai, dar n-am facut mare lucru” nu face altceva decat sa ne plaseze foarte jos. Altfel spus, noi ne plasam foarte jos. Noi nu vorbim ceea ce gandim.

Dar mai avem ceva: suntem femei si nu ne lasam. Ne vom exprima parerea chiar daca vocea e strangulata. Vom strange mana competitorului chiar daca ea inca tremura putin. Si vom accepta sa fim sus pentru ca meritam si pentru ca femeile puternice stiu sa aiba aceleasi privilegii cu barbatii! Mai ales ca nu am pornit deloc de pe picior de egalitate, ci ei de sus, si noi de mai jos!