ce nu stiai despre zahar alb
Powered By:

Zaharul nu este periculos doar fiindca este sinonim cu caloriile si nu-ti aduce niciun aport nutritional. In urma rafinarii, zaharul ajunge sa aiba in compozitie tot felul de chimicale, acid fosforic, acid formic ori dioxid de sulf. Iata tot ce nu stiai despre zahar pana acum.

Eram curioasa sa stiu de ce se spune peste tot ca zaharul alb este daunator fiindca este rafinat. Nu intelegeam exact ce presupune aceasta rafinare si de ce nu e buna. Iar intrebarile continuau: este zaharul brun mai sanatos decat zaharul alb? de ce ingrasa atat de rau zaharul? de ce zaharul ne da o si mai mare pofta de dulce?. Doamna farmacist primar Olguta Giurgea ne explica de ce ar trebui sa renuntam la zahar sau, cel putin, sa-l consumam in cantitati mai mici. Iata tot ce nu stiai despre zahar!

1. Auzim peste tot ca zaharul alb este un aliment extrem de rafinat, care nu ne aduce nici un beneficiu, dimpotriva, ne imbolnaveste. Ce presupune acest proces de rafinare mai exact?

Pe scurt, procesul de obtinere al zaharului ar fi urmatorul: produsul vegetal (sfecla de zahar sa trestia de zahar) sufera o operatie de extragere a zaharozei cu apa calda la 60-70 grade Celsius, in contracurent. Rezulta o solutie care se trateaza cu lapte de var, ceea ce duce la pierderea si distrugerea substantelor organice, proteine, enzime, saruri de calciu. Ulterior pentru eliminarea laptelui de var ramas in exces, solutia se trateaza cu anhidrida carbonica. Dupa, aceasta este tratata cu acid sulfuric, pentru a elimina culoarea inchisa, si ulterior racita, cristalizata, centrifugata. Se obtine astfel zaharul brut care trece in a doua etapa de prelucrare: filtrarea si albirea cu carbune animal.

Pentru obtinerea zaharului rafinat se aplica o noua centrifugare si uscare. Datorita procesului de rafinare la care este supus, in compozitia zaharului ajung substante nocive pentru organism, precum acidul fosforic, acidul formic si dioxidul de sulf.

2. Cei mai multi dintre noi mancam prea mult zahar, fara sa ne dam seama – ne bem cafeaua cu zahar, mai mancam ceva dulce in timpul zilei, mai bem un suc acidulat etc. Care este cantitatea maxima de zahar pe care ar trebui sa o consumam zilnic?

Portiile zilnice trebuie adaptate in functie de necesitatile energetice ale fiecaruia. Necesarul caloric este in functie de varsta si sex, pentru persoanele cu activitate fizica obisnuita sau sustinuta. Alti factori care trebuie luati in considerare in alcatuirea meniurilor sunt: activitatea pe care o depune persoana respectiva, gradul de stres, greutatea. Ideal ar fi sa se consume:

Lipide: 1 g/kg corp

Glucide: 4-7 g/ kg corp

Proteine: 1,5 g/kg corp

In general femeile nu ar trebui sa consume mai mult de sase lingurite de zahar pe zi (100 de calorii), iar barbatii sa se limiteze la cel mult noua lingurite (150 de calorii).

3. Cum putem sa “masuram” cat zahar consumam ca sa evitam sa nu mai mancam asa de mult?

Este destul de complicat sa putem masura, tinand cont de faptul ca aproape toate produsele de pe piata contin zahar. Trebuie, in primul rand, sa fim foarte atenti ce mancam, sa ne uitam pe toate etichetele produselor pentru a vedea continutul de zahar si, in felul acesta, sa ne ne dam seama de cantitatea consumata. Exista si diferite programe pentru sanatate care se pot utiliza si care ne ajuta sa tinem evidenta produselor pe care le consumam zilnic, reusind astfel sa calculam si cantitatea de zahar. Cel mai bine ar fi sa consumam mai mult produse preparate in casa, dar si fructe si legume.

4. Zaharul se “ascunde” in multe produse sub alte denumiri decat zahar: glucoza, fructoza. Sunt acestea la fel de rele ca si zaharul in sine?

Zaharul rafinat (sucroza) este format dintr-o molecula de glucoza si o molecula de fructoza, amestecul fiind astfel 50%-50%. In cazul siropului de fructoza din porumb, fructoza reprezintă 55% din amestec, iar glucoza 45%. Fructoza este aproape de doua ori mai dulce decat glucoza. Cu cat o substanta contine mai multa fructoza, cu atat va fi mai dulce. In corpul nostru cele doua substante sunt metabolizate diferit, cu efecte diferite. Daca mananci 100 de calorii din fructoza, efectul va fi mult mai nociv decat daca ai consuma aceleasi 100 de calorii din glucoză. Asadar, efectul a 100 de calorii de glucoza nu este acelasi cu cel produs de 100 de calorii din zahar. Glucoza este metabolizata de fiecare celula din corpul nostru, in timp ce fructoza este metabolizata in mare parte de catre ficat.

Un alt aspect important este viteza cu care sunt consumate aceste calorii. Spre exemplu, daca zaharul este consumat in forma lichida, va ajunge in ficat o cantitate mai mare de fructoza intr-un interval mic de timp, ceea ce va influenta modul în care aceasta este metabolizata. Experimentele efectuate pe animale au aratat ca atunci cand acestea consuma o cantitate mare de fructoza intr-un timp foarte scurt (lucru usor de realizat cu ajutorul lichidelor), ficatul va transforma fructoza in grasime. Acest lucru faciliteaza aparitiei rezistentei la insulina, recunoscuta astazi ca fiind principala cauza a obezitatii, a diabetului de tip 2 si a afectiunilor cardiace.

5. Zaharul da dependenta – o stim cu totii, cu cat mancam mai des dulciuri, cu atat corpul ne “cere” mai mult si mai mult. Ce se intampla in corp si de ce apare dependenta?

Zaharul alimenteaza fiecare celula din creier. Atunci cand ne supraalimentam cu alimente dulci, putem afecta parti ale creierului, care controleaza cantitatea de mancare pe care o consumam. Zaharul afecteaza si hormonii creierului care fac sa ne simtim bine, ceea ce il face si mai asemanator cu drogurile. In cazul oamenilor, doar vederea unor poze cu milkshake-uri au declansat efecte ale creierului asemanatoare cu cele vazute la dependentii de droguri. Aceste reactii au fost mai puternice in cazul femeilor.

De ce suntem atat de incantati cand mancam o bomboana de ciocolata? Pentru ca zaharul din aceasta – numit un carbohidrat simplu – este transformat rapid in glucoza in sange. Carbohidratii simpli se regasesc si in fructe, legume si produse lactate. Dar acestea au fibre si proteine care reusesc sa incetineasca procesul.

Pe de cealalta parte, organismul are nevoie sa mute glucoza din sange in celule, pentru energie. Pentru a face acest lucru, pancreasul produce insulina.

6. Cei mai multi oameni evita zaharul alb si il aleg pe cel brun, in ideea ca este mai putin procesat. Este adevarat? Este zaharul brun o varianta mai buna la zaharul alb?

Zaharul brun este varianta bruta, obtinuta din prima cristalizare a sucului de trestie de zahar si datorita neprocesarii are un continut bogat in melasa. Zaharul brun este mai bun decat zaharul alb, atat timp cat este in forma bruta, neprocesat. Zaharul brun este obtinut printr-o rafinare, mai usoara, dar produsul finit este sarac in calitati nutritive. Pe de alta parte, zaharul brun are aceleasi efecte negative ca si zaharul alb.

7. In supermarketuri gasim melasa – o varianta mai buna la zaharul brun. Ce este melasa? Putem sa o consumam in loc de zahar? Sau nu?

Melasa este un reziduu siropos de culoare bruna, provenit de la extragerea zaharului din sfecla sau din trestie-de-zahar. Melasa are un index glicemic mai mic decat zaharul si poate fi folosita in alimentatie. Trebuie mentionate totusi cateva aspecte importante.

Exista studii care ridica semne de alarma cu privire la chimicale primejdioase folosite pentru a produce melasa, mai exact, atrag atentia spre nivelul de compusi sulfurici si clorina ramasi dupa procesul de extractie si curatare a melasei.

Melasa contine, totusi, zaharuri in proportie de 40-50% si este recomandata ca o alternativa “mai sanatoasa” la zaharul prelucrat si rafinat din industrie. Melasa nu este usor digerata de organism, fiind rapid eliminata, putand cauza diaree si alte probleme intestinale.

8. Ce probleme poate cauza consumul de zahar pe termen lung? In primul rand, stim ca zaharul ingrasa, dar ce alte defavoruri ne mai face?

Zaharul, in cantitatile in care este consumat astazi in tarile industrializate, este toxina ce sta la baza multor afectiuni, de la probleme cardiace pana la cancer, ce ucid un numar foarte mare de oameni.

Diabetul este pe primul loc nu numai pentru ca este foarte raspandit, ci si pentru ca este cel mai periculos. Consumul de zahar si produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul care genereaza complicatii grave in organism.

Caria dentara. Daca la inceputul secolului al XX-lea doar 5-10% din populatia sub treizeci de ani era afectata de aceste probleme, pe masura ce zaharul a fost adoptat in alimentatie s-a ajuns ca in tarile dezvoltate aproximativ 95% din populatie sa sufere de afectiuni ale danturii. Popoarele care din motive de traditie sau dezvoltare economica slaba nu consuma acest produs, prezinta o incidenta a cariei de 10-20 de ori mai mica, in schimb se confrunta cu o explozie a problemelor dentare atunci cand ajung sa consume zahar.

Obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce deoarece zaharul are capacitatea de a afecta echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea tesutului adipos si a celulitei.

Una din problemele majore generate de consumul de zahar este dereglarea metabolismului calciului, ceea ce duce la aparitia osteoporozei.

Zaharul afecteaza sinteza unor hormoni direct implicati in coordonarea activitatii sistemului imunitar. Studii recente au evidentiat faptul ca cei care consuma multe dulciuri si alte produse cu zahar sunt mult mai predispusi la cancer localizat mai ales in tubul digestiv. Incidenta cancerului de colon (intestin gros) este de pana la cinci ori mai mare la consumatorii de dulciuri decat la persoanele care consuma foarte rar sau deloc zahar.

Alte boli cauzate de consumul mare de zahar sunt: alergiile, scleroza, cardiopatiile, gastrita, colita de fermentatie.

La copii consumul frecvent de dulciuri influenteaza procesele de crestere, duce la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declanseaza pubertatea prematura, genereaza probleme de comportament.

9. De ce ingrasa zaharul, care e procesul care se intampla in corp in momentul in care mancam ceva dulce?

Zaharul este, de fapt, un carbohidrat, acesta fiind unul dintre cele mai importante surse de energie pentru corp. Este esential pentru functiile cerebrale si un combustibil pentru activitatile fizice. Totusi, in cazul in care cantitatea de zahar ingerata este mai mare decat cea de care ai nevoie, este stocat sub forma de glicogen, in ficat si muschi. Din cauza ca spatiul de stocare este limitat, aceasta substanta ajunge sa se transforme, in cele din urma, in grasime.

10. Multi oameni inlocuiesc zaharul cu indulcitori. Sunt indulcitorii o varianta buna? Ca si aici e o intreaga discutie referitoare la indulcitorii artificiali vs. indulcitori naturali?

Indulcitorii artificiali, precum zaharina, aspartamul, ciclamatul nu sunt o varianta buna pentru organism. Indulcitorii artificiali folositi pentru a inlocui zaharul sunt de fapt de sute de ori mai dulci decat acesta si produc numeroase probleme de sanatate, printre care amintim diabetul, obezitatea, cancerul. Acestia pot provoca o pofta si mai mare de zahar. Problema este ca indulcitorii artificiali nu ne ajuta sa ne controlam pofta de dulciuri.

Indulcitorii artificiali reprezinta un risc pentru orice persoana. Ei pot determina aparitia alergiilor. Alergiile sunt provocate de sulfonamide si pot include dureri de cap, dificultati in respiratie, eruptii cutanate si diaree. Pot determina aparitia depresiilor, cresterea apetitului alimentar. In plus, aspartamul nu poate fi folosit de catre persoanele care au fenilcetonurie si care nu pot metaboliza fenilalanina.

Principalele ingrediente ale aspartamului, fenilalanina si acidul aspartic, stimuleaza eliberarea de insulina si leptina, hormoni care indeamna corpul sa stocheze grasimile. In plus, pentru ca nevoile de zaharuri nu sunt satisfacute, pofta de dulciuri si bauturi dulci va fi mai mare, iar consumul acestora evident ca va influenta greutatea corporala. De aceea, este bine sa eliminam pe cat posibil din alimentatie produsele care contin indulcitori artificiali, si sa consumam dulciuri si compoturi preparate in casa.

11. Spre ce fel de indulcitori ar trebui sa ne indreptam daca vrem sa renuntam la zahar?

Raspunsul este unul foarte simplu si anume: indulcitorii naturali, iar dintre acestia GREEN SUGAR, indulcitor natural compus din extract de Stevia rebaudiana de inalta puritate si eritritol. GREEN SUGAR este un indulcitor natural foarte bun pentru intreaga familie: copii, adulti, femei insarcinate sau care alapteaza, persoane in varsta. De asemenea, acest produs este recomandat pentru persoane care au diabet, care sunt interesate de controlul greutatii, care sufera de cancer, persoane cu alergii alimentare.

In concluzie, beneficiile indulcitorului natural GREEN SUGAR sunt numeroase.

  • 100 % natural
  • Indice caloric 0
  • Indice glicemic 0
  • Potrivit pentru intreaga familie, inclusiv copii si femei gravide
  • Recomandat persoanelor care au diabet, a celor care au fenilcetonurie, sindrom de colon iritabil si colita de fermentatie.
  • Putere de indulcire similara cu a zaharului
  • Nu determina aparitia cariilor si a alergiilor
  • Nu produce dependenta
  • Nu fermenteaza, nu precipita, nu este toxic
  • Stabil din punct de vedere termic, ideal pentru gatit.
  • Scade pofta de dulce
  • Scade pofta de mancare
  • Scade nevoia de a fuma
  • Nu contine materii prime modificate genetic

12. Putem inlocui zaharul din prajituri cu miere? Care sunt avantajele si dezavantajele?

Mierea este un aliment dulce, lichid, siropos, produs natural de catre albine ca hrana pentru ele insele. Culoarea aurie si gustul delicios sunt inconfundabile. Dupa ce albinele culeg nectarul de la o floare, il amesteca cu produse chimice din saliva lor pentru a rezulta mierea.

Mierea contine, pe langa zaharoza, 55% fructoza (asa-zis „zahar de fructe”) care este procesat in ficat. In ciuda unor diferente de structura chimica, organismul nostru reactioneaza insa la miere cam la fel ca si la zahar – cu o crestere a glicemiei, ceea ce stimuleaza pancreasul sa produca mai multă insulina, iar acest proces duce la stocarea de grasime si la cresterea in greutate. Consumata in exces, mierea contribuie la aparitia obezitatii, a problemelor cardiace si a afectiunilor hepatice, intocmai ca si produsele ce contin zahar obisnuit.

Desi mierea nerafinata contine urme de vitamine si minerale – niacina, riboflavina, tiamina si vitamina B6 – acestea reprezinta doar 2% din conţinut. Rafinarea mierii – prelucrarea ei prin incalzire si filtrare,  pentru indepărtarea polenului si a bacteriilor – indepărteaza vitaminele si mineralele. Mierea nu poate fi folosita in produse care sunt supuse unor procese de incalzire termica peste 40-45°C, pentru ca sunt indepartate principiile active: enzime, minerale, vitamine si mierea isi pierde proprietatile curative si poate deveni toxica.

Consumarea excesiva, pe termen lung a mierii poate avea efecte negative asupra tractului gastrointestinal. Absorbtia substantelor nutritive ar putea deveni o problema permanenta chiar si atunci cand mierea nu este prezenta in sistemul digestiv. Mierea de albine este o potentiala sursa de multiplicare a sporilor botulismului. Specialistii recomanda ca bebelusii sub varsta de 1 an sa nu consume miere. Botulismul infantil este o boala rara cauzata de bacteria Clostridium botulinum.
Boala provoaca diverse grade de paralizie. Copiii cu varsta de peste un an si adultii sanatosi au sistemul digestiv matur, fapt necesar pentru a preveni dezvoltarea sporilor de botulism.

Foto: Guliver