1Nu ne dam seama neaparat ce consecinte are asupra sanatatii noastre si de multe ori suntem in negare – consideram ca oricum consumam o cantitate infima, care nu are cum sa faca rau.
Doar ca, atunci cand vine vorba despre riscul de cancer — mai ales cancer colorectal — aceste obiceiuri se pot aduna in moduri pe care nu le luam in calcul. Un studiu amplu, desfasurat pe termen lung, sugereaza ca nu conteaza doar cat bei intr-un anumit sezon al vietii, ci cat alcool consumi, in total, de-a lungul anilor, relateaza MindBodyGreen.
In loc sa se concentreze pe obiceiurile recente, cercetatorii au optat pentru o abordare retroactiva si au analizat consumul de alcool din tinerete, pe parcursul vietii adulte si pana la varsta mijlocie sau mai tarziu. Rezultatele ofera o imagine mai clara despre cum expunerea cumulativa influenteaza sanatatea colonului — si unde exista sanse reale de a reduce riscul.
Studiu: cum arata consumul de alcool pe termen lung
Cercetarea a folosit date din Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial, un studiu american de mari dimensiuni care a urmarit participanti timp de pana la 20 de ani. Adultii inscrisi au raportat consumul de alcool in patru etape ale vietii, incepand cu varsta de 18 ani. Pe baza acestor informatii, cercetatorii au calculat consumul mediu de alcool pe durata vietii, exprimat in bauturi pe saptamana.
Participantii au fost apoi clasificati in functie de tiparele de consum: consumatori constanti usori, moderati sau mari, precum si fosti consumatori. Au fost urmarite doua rezultate cheie: aparitia cancerului colorectal si aparitia adenoamelor colorectale — excrescente benigne care pot evolua in timp spre cancer.
Un detaliu important: toti participantii erau complet sanatosi la inceputul studiului, ceea ce le-a permis cercetatorilor sa observe cum expunerea indelungata la alcool precede aparitia bolii, nu invers.
Ce au descoperit cercetatorii
Cand au fost analizate tiparele de consum pe durata vietii, au aparut diferente clare intre expunerea moderata si cea ridicata la alcool.
Consumatorii mari pe termen lung — cei care au baut, in medie, 14 sau mai multe bauturi pe saptamana de-a lungul vietii adulte — au avut un risc cu 25% mai mare de cancer colorectal comparativ cu cei care au consumat cel mai putin (mai putin de o bautura pe saptamana). Dar riscul nu a fost distribuit uniform. In cazul cancerului rectal, riscul a crescut cu 95% pentru consumatorii mari.
Cea mai frapanta descoperire a vizat persoanele care au fost consumatori mari in mod constant, fara pauze semnificative de-a lungul vietii. Acestia s-au confruntat cu un risc cu 91% mai mare de cancer colorectal fata de consumatorii constanti usori — aproape dublu.
Interesant este ca persoanele care au consumat moderat, adica intre sapte si mai putin de 14 bauturi pe saptamana, au avut un risc cu 21% mai mic de cancer colorectal comparativ cu cei care au baut foarte putin, mai ales in cazul cancerului de colon distal (zona colonului mai apropiata de rect).
Asta nu inseamna ca bautul moderat este mai putin daunator. Mai degraba, diferenta reflecta particularitati ale grupurilor comparate sau alti factori de stil de viata pe care studiul nu i-a putut controla complet.
Partea buna
Poate cea mai practica descoperire a studiului este ce s-a intamplat atunci cand oamenii au renuntat la alcool. Fostii consumatori au avut un risc cu 42% mai mic de a dezvolta adenoame non-avansate comparativ cu cei care consumau in continuare cantitati mici de alcool. Avand in vedere ca adenoamele sunt precursorii majoritatii cancerelor colorectale, acest lucru sugereaza ca renuntarea la alcool poate intrerupe procesul de dezvoltare a cancerului inainte sa inceapa cu adevarat.
Asta conteaza enorm, pentru ca inseamna ca nu esti „blocat” intr-un nivel de risc dictat de trecut. Corpul pare sa aiba o capacitate reala de recuperare dupa expunerea anterioara la alcool, odata ce consumul inceteaza. Desi studiul nu poate demonstra o relatie de cauzalitate, momentul si asocierea observate sugereaza clar ca reducerea alcoolului vine cu beneficii reale de protectie.
De ce creste alcoolul riscul de cancer?
Mecanismele biologice prin care alcoolul favorizeaza cancerul sunt, de fapt, destul de bine intelese. Atunci cand bei, organismul transforma alcoolul in acetaldehida — un compus clasificat oficial drept carcinogen. Aceasta substanta deterioreaza direct ADN-ul celulelor din colon si rect si provoaca stres oxidativ, care poate duce la mutatii asociate cu cancerul.
Acetaldehida interfereaza si cu modul in care organismul absoarbe si foloseste folatul, o vitamina B esentiala pentru functionarea sanatoasa a ADN-ului. Cand metabolismul folatului este afectat, pot aparea modificari anormale ale metilarii ADN-ului — schimbari chimice care preced dezvoltarea cancerului.
Dincolo de acetaldehida, alcoolul influenteaza si microbiomul intestinal, perturband echilibrul delicat al bacteriilor care joaca un rol esential in imunitate, inflamatie si cresterea celulelor din mucoasa intestinala. Inflamatia cronica, chiar si de intensitate scazuta, creeaza un mediu ideal pentru ca celulele anormale sa apara si sa persiste, mai ales atunci cand expunerea continua zeci de ani.
Foto: Unsplah