Stiinta de a transpira: cum ne face sauna mai puternice

1
De Teodora Tirca
25 mart. 2026

Beneficiile saunei sunt tot mai discutate – dar cum te ajuta mai exact sa-ti optimizezi sanatatea?

Am stiut ca sauna a devenit si mai populara atunci cand o prietena m-a anuntat ca si-a cumparat cabina acasa, astfel incat sa se bucure atunci cand are chef de o sedinta de transpirat sanatos. Pe vremea aceea nici nu stiam ca e posibil sa ai sauna acasa. Acum apar tot mai multe optiuni fun – de la studiouri boutique de wellness, la saune tip butoi in curte. Insa acesta nu este un trend de wellness trecator, pentru ca sauna are in spate decenii intregi de cercetare solida.

Platforma de sanatate MindBodyGreen a discutat cu Bill Gifford, jurnalist stiintific cu experienta si autorul noii carti Hotwired: How the Hidden Power of Heat Makes Us Stronger, pentru a afla mai multe despre ce se intampla atunci cand nu mai fugim de disconfort si imbratisam… caldura intensa. Cel putin sub forma saunei.

Cultura saunei in Finlanda

Finlanda este, fara indoiala, epicentrul culturii saunei. Aproape fiecare casa are una — de fapt, sunt mai multe saune decat masini in toata tara. Potrivit lui Gifford, finlandezii nu privesc sauna ca pe o practica de sanatate.

„Sauna e pentru ei asa cum e cada pentru noi. O baie banala”, spune el. Noi, restul, influentati de cultura americana, avem tendinta sa transformam orice in biohacking, asa ca vrem cifre clare: cat timp, de cate ori pe saptamana, la ce temperatura. In schimb, finlandezii nu cronometreaza nimic si nu optimizeaza obsesiv experienta. Pur si simplu se bucura de caldura si de relaxare.

Si totusi, Finlanda ofera unele dintre cele mai convingatoare studii despre beneficiile saunei. Un review realizat de Mayo Clinic a asociat sauna finlandeza cu un risc redus de boli cardiovasculare, hipertensiune, afectiuni neurocognitive sau boli pulmonare.

Ce se intampla in corp cand te incalzesti

Pentru unii, senzatia de „detox” in aburi si caldura este placuta. Pentru altii, e greu de suportat. Dincolo de senzatii, Gifford explica foarte concret ce face stresul termic in corp.

Cand te expui la caldura, ritmul cardiac creste — corpul incearca sa-si mentina temperatura interna stabila. Sangele este directionat spre piele pentru a elimina caldura, vasele se dilata si incepi sa transpiri. Practic, obtii un efect cardiovascular similar cu un antrenament de intensitate moderata.

Pe termen mai lung, corpul incepe sa se adapteze. Volumul plasmatic creste, transpiri mai repede si mai eficient, iar productia de globule rosii creste, imbunatatind capacitatea de transport a oxigenului — un efect comparabil cu antrenamentele la altitudine.

De altfel, unii sportivi care concureaza in medii calde isi antreneaza intentionat corpul in acest sens, pentru a dezvolta aceste adaptari inainte de competitii.

Legatura cu sanatatea mintala

Una dintre cele mai surprinzatoare descoperiri din cercetare? Impactul asupra sanatatii mintale.

Gifford mentioneaza un studiu in care participantii care au practicat hot yoga timp de opt saptamani au raportat o scadere semnificativa a simptomelor de depresie. Asta ar putea explica si de ce sauna a devenit atat de populara in Finlanda si in zonele nordice, unde iernile sunt lungi, reci si intunecate. Caldura nu doar ca incalzeste corpul, ci pare sa ridice si starea de spirit.

In contextul stresului cronic din viata moderna, sauna devine si mai relevanta: aceasta practica veche de mii de ani ar putea oferi exact ceea ce mintea noastra agitata are nevoie.

Cald versus rece: o perspectiva contra curentului

Cu tot hype-ul din jurul bailor reci, era inevitabila intrebarea: ce e mai eficient, caldura sau frigul? Raspunsul lui Gifford e surprinzator: „Stiinta din spatele expunerii la frig nu este la fel de solida precum cea legata de caldura.”

Asta nu inseamna ca frigul e inutil. Poate reduce inflamatia, accelera recuperarea si reprezinta un test mental puternic. Totusi, el recomanda evitarea bailor reci imediat dupa antrenament, pentru ca pot incetini cresterea musculara.

De asemenea, el nu recomanda neaparat contrastul cald-rece. Daca alternezi intre sauna si baie rece, acorda-i timp suficient corpului sa se raceasca. Chiar daca pielea pare rece, temperatura interna poate ramane ridicata.

Cum incepi

Daca ideea de a sta 20 de minute intr-o sauna nu suna tentant, merita sa stii ca toleranta la caldura se construieste — si asta ne face mai rezilienti. „Transpiratia este superputerea noastra,” spune Gifford. Doar ca, intr-o lume controlata termic, corpul a cam uitat cum sa o foloseasca.

Vestea buna? Adaptarea revine destul de repede. Iata cateva recomandari:

  • Incepe de unde esti. Nu ai nevoie de o sauna fancy. O baie fierbinte sau camera de aburi de la sala sunt suficiente.
  • Creste treptat. Incepe cu sesiuni scurte si extinde-le progresiv. Stai cateva minute peste momentul in care incepi sa te simti inconfortabil.
  • Accepta disconfortul. Aici se intampla magia — beneficiile vin din raspunsul la stres.
  • Asculta-ti corpul. Daca apare ameteala sau greata, iesi imediat.
  • Hidrateaza-te. Bea apa inainte si dupa, chiar daca nu transpiri abundent.

Ce am retinut din aceasta discutie nu a fost un studiu anume sau un protocol perfect, ci ideea din spatele intregii carti: „Exista valoare in a te apropia de disconfort, de lucrurile care nu-ti plac.”

Privita astfel, sauna devine mai mult decat un instrument de sanatate. E un reminder ca evolutia se intampla la limita zonei de confort. Si ca, uneori, exact lucrurile pe care le evitam — caldura, transpiratia, disconfortul temporar — sunt cele de care avem cel mai mult nevoie.

Foto: Instagram/@helenowen