1Esti blocata in trafic, intarzii la o intalnire importanta, te trec toate transpiratiile in timp ce minutele se scurg. Hipotalamusul tau, un mic turn de control din creier, decide sa trimita comanda catre hormonii de stres, explica publicatia Healthline. Acesti hormoni de stres sunt aceiasi care declanseaza raspunsul de „lupta sau fugi”. Inima iti bate rapid, respiratia se accelereaza si muschii se incordeaza. Acest raspuns are rolul de a te proteja in caz de urgenta, pregatindu-te sa reactionati rapid. Dar cand raspunsul la stres continua sa se declanseze, zi de zi, iti poate afecta sanatatea in diverse moduri.
Stresul este o reactie fizica si mentala naturala la experientele de viata. Orice, de la responsabilitatile de zi cu zi, cum ar fi munca si familia, pana la evenimente grave, cum ar fi un nou diagnostic, razboi sau moartea unei persoane dragi, poate declansa stres. Pentru situatii imediate, pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sanatatea ta. Te poate ajuta sa faci fata situatiilor dificile sau sa previi intamplari mai grave. Corpul raspunde la stres eliberand hormoni care cresc ritmul cardiac si respirator, si pregatesc muschii sa raspunda.
Cu toate acestea, daca raspunsul tau la stres devine cronic, iti poate afecta sanatatea. Stresul cronic provoaca o varietate de simptome si afecteaza starea generala de bine. Conform specialistilor citati de Healthline, simptomele stresului cronic includ:
- iritabilitate
- anxietate
- depresie
- dureri de cap
- insomnie
Sistemul nervos central si endocrin
Sistemul tau nervos central (SNC) este responsabil de raspunsul „lupta sau fuga”. In creierul tau, hipotalamusul pune mingea in miscare, semnalandu-le glandelor suprarenale sa elibereze hormonii de stres, adrenalina si cortizolul. Acesti hormoni accelereaza bataile inimii si trimit sangele in zonele care au cea mai mare nevoie de el in caz de urgenta, cum ar fi muschii, inima si alte organe importante.
Cand frica perceputa dispare, hipotalamusul ar trebui sa le transmita tuturor sistemelor sa revina la normal. Daca SNC nu reuseste sa revina la normal sau daca factorul de stres nu dispare, raspunsul va continua.
Stresul cronic este, de asemenea, un factor in comportamente precum supraalimentarea sau lipsa apetitului, abuzul de alcool sau droguri si izolarea sociala.
Sistemul respirator si cardiovascular
Hormonii de stres afecteaza sistemul respirator si cardiovascular. In timpul raspunsului la stres, respiri mai repede intr-un efort de a distribui rapid in corp sangele bogat in oxigen. Daca ai deja o problema respiratorie, cum ar fi astmul sau emfizemul, stresul poate ingreuna respiratia.
In conditii de stres, inima ta pompeaza sange mai repede. Hormonii stresului fac ca vasele de sange sa se ingusteze si sa redirectioneze mai mult oxigen catre muschi, astfel incat sa ai mai multa putere sa actionezi. Dar asta creste si tensiunea arteriala. Ca urmare, stresul frecvent sau cronic va face inima sa lucreze din greu pentru prea mult timp. Cand tensiunea arteriala creste, creste si riscul de a suferi un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
Sistemul digestiv
In conditii de stres, ficatul tau produce un surplus de zahar (glucoza) pentru a-ti oferi un boost de energie. Daca te afli sub stres cronic, este posibil ca organismul tau sa nu poata tine pasul cu aceasta crestere suplimentara a glucozei. Astfel, stresul poate creste riscul de a dezvolta diabet de tip 2.
Fluxul de hormoni, respiratia rapida si ritmul cardiac crescut pot deranja, de asemenea, sistemul digestiv. Este mai probabil sa ai arsuri la stomac sau reflux din cauza cresterii acidului din stomac. Stresul nu provoaca ulcere (acestea sunt provocate adesea de o bacterie numita H. pylori), dar poate creste riscul de aparitie a acestora si poate activa ulcerele existente.
Stresul afecteaza, de asemenea, modul in care alimentele se misca prin corpul tau, ducand la diaree sau constipatie. Este posibil sa ai greata, varsaturi sau dureri de stomac.
Sistemul muscular
Cand esti stresata, muschii se incordeaza pentru a se proteja de potentiale rani. De obicei se relaxeaza din nou atunci cand amenintarea dispare, dar daca esti constant stresata, acestia ar putea ramane incordati pentru prea mult timp. Aceasta incordare constanta provoaca dureri de cap, dureri de spate, de umeri si, in general, senzatia ca te doare tot corpul.
Sexualitatea si sistemul reproducator
Stresul este obositor atat pentru corp, cat si pentru minte. Nu este neobisnuit sa-ti pierzi libidoul complet atunci cand te afli sub stres constant. In timp ce stresul pe termen scurt poate determina barbatii sa produca mai mult testosteron, hormonul masculin, acest efect nu dureaza.
Daca stresul continua pentru o lunga perioada de timp, nivelul de testosteron al unui barbat poate incepe sa scada. Acest lucru poate interfera cu productia de sperma si poate provoca disfunctie erectila sau impotenta. Stresul cronic poate creste, de asemenea, riscul de infectie pentru organele reproducatoare masculine, cum ar fi prostata si testiculele.
In cazul femeilor, stresul afecteaza libidoul, dar si ciclul menstrual. Poate duce la menstruatii neregulate, abundente sau mai dureroase. Stresul cronic poate, de asemenea, amplifica simptomele fizice ale menopauzei.
Sistemul imunitar
Stresul activeaza sistemul imunitar, ceea ce poate fi un plus in cazul situatiilor de urgenta. Aceasta stimulare ajuta la evitarea infectiilor si la vindecarea ranilor. Cu toate astea, in timp, hormonii stresului iti vor slabi sistemul imunitar si vor reduce raspunsul corpului la invadatorii straini. Persoanele aflate sub stres cronic sunt mai susceptibile la boli virale cum ar fi gripa si raceala comuna, precum si alte infectii. Stresul poate creste, de asemenea, timpul necesar de recuperare dupa o boala sau dupa un accident.
Foto: Freepik.com
