1Formarea unui cheag de sange intr-un vas blocheaza fluxul si pune in pericol sanatatea organelor. În acest articol, explicam detaliat cum poti identifica semnele trombozei, cum reactionezi corect si ce optiuni ai pentru a limita riscul aparitiei cheagurilor. Vei gasi informatii clare, usor de urmat si recomandari validate de specialisti.
Ce inseamna tromboza si ce complicatii poate determina?
Tromboza apare atunci cand se formeaza un cheag de sange — numit tromb — in interiorul unui vas, blocandu-i total sau partial lumenul. Cheagul poate aparea in vene (tromboza venoasa) sau artere (tromboza arteriala). În multe cazuri, nu observi imediat simptomele, insa uneori apar umflaturi, dureri sau modificari vizibile la nivelul pielii.
Exista doua forme principale:
- Tromboza venoasa: afecteaza frecvent venele mari ale picioarelor, iar daca trombul migreaza catre plamani, se instaleaza embolia pulmonara, care reprezinta o urgenta medicala.
- Tromboza arteriala: implica artere si poate duce direct la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Oricare dintre aceste situatii poate afecta rapid starea de sanatate: un cheag aparut in vena piciorului poate ajunge cu usurinta la plamani si provoca dificultati de respiratie severe. Pentrumai multe informatii, descopera detalii despre tromboza pe medlife.ro.
Locuri frecvente de aparitie si tipuri de tromboza
Distingem mai multe forme de tromboza in functie de pozitia cheagului:
- Tromboza venoasa profunda (TVP): Cel mai des, aceasta se instaleaza la nivelul picioarelor sau coapselor. Persoanele care stau mult timp imobilizate, trec prin interventii chirurgicale sau au afectiuni cronice prezinta un risc crescut.
- Tromboza venoasa superficiala: Poti observa inflamatia vizibila a unei vene aproape de suprafata pielii, adesea prin senzatia unui cordon dur si dureros sub piele.
In sfera arteriala, tromboza blocheaza frecvent fluxul de sange catre inima sau creier. Acest lucru conduce la infarct sau accident vascular cerebral, evenimente care necesita interventie imediata. Societatea Internationala de Tromboza si Hemostaza arata ca aproximativ 25% dintre decese, anual, au legatura cu complicatiile asociate cheagurilor.
Embolia pulmonara se instaleaza cand cheagul calatoreste catre plamani si blocheaza schimbul de oxigen. Simptomele includ dispnee brusca, durere toracica si, uneori, tuse cu sange.
Ce cauzeaza tromboza si care sunt factorii de risc?
Tromboza rezulta din combinatia mai multor factori. Triada lui Virchow defineste:
- Leziunea vasului de sange;
- Încetinirea semnificativa a circulatiei (staza);
- Cresterea tendintei de coagulare a sangelui (hipercoagulabilitate).
Printre motivele cele mai intalnite se afla:
- Imobilizarea prelungita (dupa operatii sau accidente);
- Interventii chirurgicale recente;
- Istoric familial sau genetic (trombofilia) – un consult de Hematologie poate identifica o eventuala problema;
- Sarcina sau tratamentele hormonale;
- Afectiuni cronice: insuficienta venoasa, cancerul, diabetul, bolile de inima;
- Fumatul si obezitatea;
- Înaintarea in varsta.
Tromboza arteriala se asociaza adesea cu hipertensiune, diabet, colesterol crescut sau arteroscleroza. Placa de aterom depusa pe artere se rupe si, in acel moment, sangele formeaza rapid un cheag.
Semnele trombozei: cum recunosti simptomele principale
Simptomele difera in functie de locatia cheagului. Unele persoane nu prezinta semne evidente, insa, daca apar urmatoarele manifestari, consulta fara intarziere un medic:
- Durere sau disconfort la nivelul gambei
- Umflatura sau senzatie de caldura la picior
- Roseata sau modificarea culorii pielii
- Crestere vizibila a circumferintei unui membru
Embolia pulmonara se observa prin:
- Dificultate aparuta brusc la respiratie
- Durere in piept, accentuata la inspiratie profunda
- Tuse cu sange
- Palpitatii sau accelerarea pulsului
- Senzatie de lesin sau confuzie
Tromboza arteriala determina simptome precum:
- Durere ascutita, amorteala sau slabiciune intr-o zona a corpului
- Piele palida sau rece
- Diminuarea sensibilitatii sau pierderea functiei in zona afectata
Multe semne pot semana cu manifestarile altor boli. Nu incerca sa stabilesti diagnosticul singur. Specialistii recomanda consult medical in orice situatie suspecta.
Pasi esentiali pentru diagnosticarea trombozei
Daca prezinti semne de tromboza, mergi de urgenta la un consult de specialitate. Medicul va evalua istoricul, simptomele si factorii de risc. Diagnosticul implica, de obicei:
- Ecografie Doppler: Evidentiaza cheagurile din venele profunde ale membrelor inferioare;
- Angio-CT sau RMN: Ofera imagini clare pentru identificarea trombozei la nivelul vaselor mari sau arterelor;
- Testare pentru D-dimeri (analize de sange): Un nivel crescut poate indica prezenta unui cheag, desi nu confirma direct diagnosticul;
- Alte teste (markeri cardiaci): Indicate daca exista suspiciune de infarct sau accident vascular cerebral.
Echipa medicala va cuprinde adesea specialisti din diferite domenii, pentru un diagnostic corect si complet.
Ghid pentru tratamentul trombozei: ce optiuni exista si ce trebuie sa stii?
Tratamentul difera in functie de tip, localizare si severitatea trombozei. Medicul propune o schema adaptata fiecarui caz. Aceasta poate cuprinde:
- Anticoagulante: Acestea reduc riscul de formare a altor cheaguri. Initial, tratamentul poate incepe cu substante injectabile, apoi continua, daca este cazul, cu tablete. Monitorizarea atenta previne complicatiile, inclusiv sangerarile.
- Trombolitice: Medicul le poate prescrie in situatii de urgenta pentru dizolvarea rapida a cheagului, mai ales in embolia pulmonara majora.
- Interventii chirurgicale: În cazuri selectionate, este necesara eliminarea cheagului prin trombectomie sau plasarea unui filtru pe vena cava pentru a bloca migrarea trombilor catre plamani.
Utilizarea corecta si sigura a tratamentului reduce riscul de complicatii. Efectele secundare apar mai ales sub forma de sangerari sau reactii la medicamente, de aceea ramai mereu sub supravegherea medicala. Nu opri niciodata tratamentul fara acordul medicului.
Masuri concrete pentru prevenirea trombozei
Adopta actiuni simple si practice in fiecare zi pentru a limita riscul de formare a cheagurilor:
- Misca-te frecvent: Fa pauze regulate la birou, ridica-te si mergi cativa pasi, intinde picioarele.
- Mentine-te hidratat: Consuma constant lichide suficiente, pentru ca deshidratarea favorizeaza ingrosarea sangelui.
- Controleaza greutatea: Slabeste daca ai exces ponderal si evita perioadele lungi de inactivitate.
- Renunta la fumat: Acest obicei dubleaza riscul de tromboza si complicatii.
- Fii atent la perioadele de imobilizare: Dupa operatii, accidente sau zboruri lungi, mobilizeaza regulat picioarele, solicita sfatul medicului despre eventuale masuri suplimentare (ex: purtarea ciorapilor compresivi).
- Monitorizeaza afectiunile cronice: Ține sub control hipertensiunea, diabetul si colesterolul.
Daca ai rude cu tromboza, ai trecut prin episoade similare sau urmezi terapie hormonala, discuta cu medicul despre recomandarea unora dintre metodele profilactice medicamentoase.
Ce complicatii pot aparea si cand să mergi la medic?
Complicatiile frecvente ale trombozei includ embolia pulmonara, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau sindromul post-trombotic (umflatura cronica, ulceratii sau dureri persistente la nivelul membrului afectat).
Solicita ajutor medical imediat daca:
- simti dureri acute in piept,
- respiri greu brusc,
- ai tuse cu sange,
- observi umflarea rapida si accentuata a unui picior,
- apar confuzie sau slabiciune subita.
Evaluarea de urgenta limiteaza riscul complicatiilor severe.
Acest articol are scop informativ si nu inlocuieste vizita la medic. Programeaza-te intr-una dintre clinicile retelei MedLife pentru o evaluare corecta.
Surse: https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/tromboza-cauze-simptome-tratament
https://www.medlife.ro/hematologie
Foto: depositphotos.com
