Ce putem invata despre longevitate de la supercentenarii brazilieni care traiesc pana la 110 ani

1
De Teodora Tirca
22 ian. 2026

Ce caracteristici exceptionale au oamenii care traiesc mult, pastrandu-si calitatea vietii chiar si la varste inaintate? Cercetatorii au descoperit cateva lucruri foarte interesante despre brazilieni.

In lumea noastra moderna, longevitatea este un subiect discutat intens, mai ales din punct de vedere al strategiilor de biohacking: bai reci, clinici scumpe de wellness care iti analizeaza minutios hormonii, superalimente, intermitent fasting etc. Ne gandim din ce in ce mai mult cum sa pacalim imbatranirea, cum sa traim pana la 150 de ani cu un corp care functioneaza aproape la fel de bine ca in tinerete.

Si totusi, in Brazilia se intampla ceva foarte diferit, spun specialistii in sanatate de la Mindbodygreen.

Fara acces la clinici de longevitate de lux sau la terapii experimentale anti-imbatranire, multi brazilieni ajung in mod obisnuit la 100, 105 sau chiar peste 110 ani. De fapt, Brazilia gazduieste trei dintre cei zece cei mai longevivi barbati din istoria documentata, inclusiv cel mai varstnic barbat in viata din lume, nascut in 1912. Si mai remarcabil este faptul ca multi dintre acesti oameni au ramas independenti, cu mintea limpede si relativ sanatosi pana la varste extrem de inaintate.

Un nou punct de vedere stiintific, publicat de cercetatorii care studiaza centenarii si supercentenarii brazilieni, analizeaza mai atent motivele pentru care oamenii acestia au o viata atat de lunga si sanatoasa. Si, desi nu exista un singur „secret”, concluziile lor contesta unele dintre presupunerile noastre cele mai comune despre imbatranire si despre adevarata sursa a longevitatii.

Avantajul remarcabil al longevitatii in Brazilia

Cercetatorii studiaza de mult timp centenarii deoarece ei reprezinta ceva rar: oameni care au reusit sa evite sau sa amane multe dintre bolile majore asociate imbatranirii, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul si dementa.

Din acest punct de vedere, Brazilia ofera o oportunitate deosebita. Este o tara cu una dintre cele mai diverse populatii din punct de vedere genetic din lume, modelata de secole de mostenire indigena, influente africane, imigratie europeana si o populatie japoneza semnificativa. Aceasta diversitate genetica bogata creeaza tipare biologice care nu apar in populatii mai omogene din punct de vedere genetic, iar multe dintre aceste tipare inca lipsesc din bazele de date genomice globale.

Important este si faptul ca multi centenari brazilieni au crescut si au trait in regiuni cu acces limitat la asistenta medicala moderna. Acest lucru le permite cercetatorilor sa studieze longevitatea care nu este puternic influentata de medicina avansata, facilitand identificarea factorilor biologici si de stil de viata care pot sustine sanatatea pe termen lung.

Ce au descoperit cercetatorii

Oamenii de stiinta studiaza peste 100 de centenari brazilieni, inclusiv 20 de supercentenari, pentru a intelege ce ii mentine in forma. Cercetarea scoate la iveala trei avantaje biologice cheie care ii diferentiaza de tiparele obisnuite ale imbatranirii.

Una dintre cele mai izbitoare descoperiri implica mentinerea proteinelor, uneori numita „curatenie celulara”. Pe masura ce imbatranim, organismul devine mai putin eficient in eliminarea proteinelor deteriorate sau pliate incorect. Aceasta degradare contribuie la inflamatie, neurodegenerare si pierderea functiilor.

Supercentenarii par sa sfideze acest declin. Celulele lor mentin sisteme de control al calitatii proteinelor — precum autofagia si activitatea proteazomilor — la niveluri similare cu cele ale adultilor mult mai tineri. Pe scurt, celulele lor raman mai bine organizate si mai putin „aglomerate” in timp.

Sistemul imunitar spune o poveste similara

In loc de un declin constant, sistemele imunitare ale supercentenarilor par sa se adapteze. Ele prezinta semne de rezilienta, nu de epuizare, cu celule imunitare care raman eficiente in combaterea infectiilor si in gestionarea inflamatiei. Unii prezinta chiar profiluri imunitare neobisnuite pentru varste inaintate.

Genetica joaca, de asemenea, un rol. Persoanele longevive poarta adesea variante genetice rare asociate cu reglarea imunitatii, repararea ADN-ului, sanatatea mitocondriala si stabilitatea genomica. Acestea nu sunt „gene ale longevitatii” in sens simplist, ci mai degraba combinatii care sustin rezilienta atunci cand organismul este supus stresului.

Ce inseamna acest lucru pentru noi, restul

Majoritatea dintre noi nu ne-am nascut in Brazilia si nu ne putem alege genetica. Dar aceasta cercetare intareste un lucru la care stiinta longevitatii revine constant: durata vietii sanatoase conteaza mai mult decat durata totala a vietii.

Expertii atrag atentia asurpra catorva teme recurente care apar in populatiile longevive:

Sanatatea metabolica este prioritara

Mentinerea masei musculare, echilibrul glicemiei si inflamatia scazuta sustin aproape toate sistemele implicate in imbatranire.

Miscarea conteaza mai mult decat intensitatea

Multi supercentenari au ramas activi fizic prin activitatile zilnice. Mersul constant, mentinerea fortei si mobilitatea par mai importante decat antrenamentele extreme.

Muschii sunt protectori

Forta si densitatea osoasa sunt strans legate de supravietuire in timpul bolilor si accidentarilor la varste inaintate.

Obiceiurile mici conteaza in timp

Somnul regulat, stresul redus, alimentatia bazata pe alimente integrale si conexiunile sociale joaca roluri importante pe parcursul deceniilor, nu al saptamanilor.

Ceea ce se intampla in Brazilia este un reminder ca longevitatea nu se construieste doar in laboratoare sau clinici de lux. In multe cazuri, ea este modelata lent, printr-o biologie rezilienta, miscare zilnica si muschi puternici.

Oamenii de stiinta spera ca cercetarile genomice si celulare in curs vor descoperi noi tinte pentru extinderea duratei vietii sanatoase. Dar ce invatam de aici este ca a imbatrani bine nu necesita perfectiune. Necesita obiceiuri care sustin capacitatea corpului de a se repara, de a se adapta si de a ramane functional in timp.

Foto: Instagram/@izabelgoulart