Intrebari pe care mi le-am pus ca sa-mi descopar pasiunea

1
De Andreea Raicu
14 mai 2022

Ori de cate ori ma gandesc la lucrurile pe care le pot numi cu adevarat “pasiuni” imi vine in minte un moment foarte amuzant din viata mea, si anume, momentul in care am realizat ca eu de fapt nu stiu care sunt cu adevarat pasiunile mele.

In urma cu niste ani, eram cu cativa prieteni la un eveniment intr-un cerc mai extins de cunoscuti. A inceput o discutie despre pasiuni si cineva care nu ma cunoastea indeaproape m-a intrebat ce pasiuni am. M-am trezit vorbind foarte incantata de jobul meu, de industria de fashion, insa persoana respectiva m-a oprit dupa primele cuvinte si m-a intrebat senina: “dar asta este ceea ce lucrezi. Eu vorbeam despre pasiuni. Do you feel alive doing these things?”.  Am inmarmurit, pentru ca nu aveam de fapt un raspuns. Si nici nu ma simteam neaparat “alive”. A fost momentul in care am realizat ca eu de fapt asociam toate activitatile mele legate de job cu notiunea de pasiuni. Si nu era nicidecum asa. Fusese nevoie de cineva care sa imi arate asta.

Mi-am propus atunci sa aflu care sunt lucrurile care ma fac sa vibrez si sa ma simt “alive”. Am pastrat cu mine intentia de a-mi descoperi pasiunile adevarate si de a fi atenta la lucrurile care ma umplu de bucurie. De ce? Pentru ca atunci cand ne gasim printre pasiuni jobul, viata devine mai usoara si muuult mai satisfacatoare. Ca sa nu mai vorbim de eficienta de zi cu zi!

De ce ne este atat de greu sa separam pasiunile de lucrurile pe care le facem din inertie?

Pentru mine, raspunsul este foarte clar acum, si are legatura cu dinamica din societatea de astazi. In ultimii ani, in jurul notiunii de “pasiuni” s-a creat atat de multa zarva si discutii, incat descoperirea pasiunilor a ajuns la rang de Capitol in CV sau in profilul de pe retelele sociale. Este “mandatory” sa ai pasiuni, sa le cultivi, sa le exprimi, si mai ales, sa le afisezi pe social media. Iar aceasta obligativitate este intocmai ceea ce ne indeparteaza de adevaratele noastre chemari.

Sa nu mai vorbim de presiunea familiei, care, mai ales in cazul oamenilor de rand, este uriasa. Pentru ca, de cele mai multe ori, cultivand inca din copilaria frageda credinta ca un copil trebuie sa urmeze cariera parintilor pentru a putea duce mai departe mostenirea familiei, parintii reusesc sa il indeparteze complet de esenta lui adevarata si de acele lucruri care il fac sa se simta implinit. Copilul creste stiind deja ce are de facut cand va fi mare, si foarte rar se intampla sa isi puna intrebari suficient de devreme ca sa mai poata schimba ceva.

Dar, pentru ca in ultima vreme aud in jurul meu din ce in ce mai multi oameni care se trezesc in contextul unei vieti pe care nu ei au ales-o, ci parintii sau mediul social, si isi dau seama ca vor sa schimbe ceva, dar nu au idee de unde sa inceapa, m-am gandit ca ar fi util sa povestesc cum am reusit eu sa ma detasez de ceea ce trebuie sa fac si am inceput sa vad ce vreau sa fac. Este vorba despre o lista de intrebari pe care mi le-am pus, si pe care continui sa mi le pun atunci cand ceva nu se potriveste, si care m-au ajutat enorm sa descopar lucruri despre mine de care nu eram neaparat constienta:

  • Ce imi place sa fac cu adevarat?

Prima lista din agenda mea de pasiuni a fost generata de aceasta intrebare. Am notat aici toate acele lucruri care ma fac bucuroasa, acele lucruri care, atunci cand le fac, ma absorb complet, in asa fel incat pierd total notiunea timpului.

  • Ce imi da energie, ce ma incarca pozitiv?

Ca oricine altcineva, am zile in care nu ma simt in cea mai buna forma a mea, dar in momentul in care fac o sesiune one to one de coaching, ascult pe cineva care are o problema unde pot sa ajut sau am de facut ceva care inspira oamenii – fie ca este un Ted Talk, un discurs pentru o companie, un interviu sau un podcast – ma incarc cu o energie extraordinara! Iar atunci cand rezervorul meu de energie este plin, pot da mai departe. Si asta este unul dintre lucrurile care ma umplu de bucurie!

  • Ce ma face curioasa?

Suntem o generatie care face trecerea catre un ritm diferit de schimb de informatie, mult mai alert – asta este clar pentru toata lumea. Suntem bombardati de foarte multe lucruri, care mai de care mai atractive, si tentatia este sa vrei sa fii la curent cu toate, sa stii cat mai multe. Daca insa iti iei putin timp pentru tine si analizezi foarte scurt domeniile in care alegi sa iti depui energia, vei descoperi ca exista unele care te atrag mai mult decat altele.

In cazul meu, domeniile care ma atrag cel mai mult sunt cele care se preocupa de tot ce tine de natura umana si procesele prin care aceasta se dezvolta si evolueaza: ganduri si emotii, structura creierului, legatura dintre minte si corp, interactiunile dintre oameni si comportamentele lor, stilul de viata sanatos, ce face corpul sa functioneze bine, stresul, burnout-ul, felul in care ne adaptam la experienta si cum putem face sa ducem o viata cat mai armonioasa. Oricand ma afund in genul asta de informatii pierd complet notiunea timpului!

  • Ce imi placea sa fac cand eram copil?

Cand eram mica imi placea enorm sa am musafiri sau sa merg in vizite unde se strangeau mai multe persoane. Adoram sa fiu inconjurata de oameni, sa ii vad cum interactioneaza, sa vorbesc cu fiecare si sa le aflu povestile si mai mult de atat, imi amintesc cat imi placea sa impart ceea ce aveam eu cu ceilalti. Intr-atat incat la un moment dat cineva mi-a spus ca am “stofa de filantrop”. Nu am inteles atunci la ce se referea, dar acum stiu ca avea dreptate!

Ma uitam cu multa emotie la filmele despre oameni si starile lor psihice si emotionale, iar filmul meu preferat era “Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Ma pasiona inca de atunci tot ce tinea de “vindecarea” oamenilor. Motiv pentru care mult timp cunoscutii au crezut ca voi deveni medic.

Imi placea sa ma schimb de 1000 de ori, sa asortez si sa combin lucruri, sa testez, sa ma aranjez.

Asa cum se intampla in copilarie, si acum conexiunea cu oamenii este esentiala pentru mine. In afara momentelor mele de solitudine pe care le aleg si de care ma bucur din tot sufletul pentru ca ma reseteaza din toate punctele de vedere, izolarea de oameni imi face intotdeauna rau.

Asa ca, din experienta mea si din ce am vazut in jur, te sfatuiesc sa te uiti putin la ce iti placea sa faci cand erai copil, si sigur vei descoperi lucrurile care te atrag acum!

  • Daca as avea toti banii din lume, ce as alege sa fac?

De foarte multe ori, motivul pentru care muncim este ca sa obtinem avantaje financiare, care, la randul lor, ne faciliteaza atingerea altor obiective. Placerea si bucuria sufletului stau la rand dupa acest scop suprem – banii. Uitam de ceea ce se afla in spatele motivatiei noaste reale de a merge mai departe, si anume – scopul real al existentei noastre – “the meaning”.  Cred ca daca vrei sa faci ceva cu placere trebuie sa gasesti acest “meaning”, acel lucru care iti da motivatia de a gasi cea mai buna varianta a ta si a vietii tale.

Studiile recente au aratat ca rata de sinucidere are varfurile in randul oamenilor cu foarte multi bani. Ei intra intr-un cerc vicios care in final ii duce la caderea suprema. Pornind de la impresia ca banii ii vor ajuta sa se bucure de viata, isi creeaza un scop din a castiga sume uriase de bani, vor din ce in ce mai mult si niciodata nu este de ajuns. Pentru ca ajung sus si realizeaza ca asta nu le-a adus bucurie reala si viata cu inteles.

Lucrurile ar trebui sa se desfasoare invers: gasesti acele lucruri care iti fac placere si faci din ele un job de succes. Viata nu este despre bani, ci despre scop, despre pasiune.

Chiar daca unii oameni nu cred in ideea de “pasiuni”, noi cu totii avem asa ceva. Ritmul nebun al vietii de astazi nu ne permite sa le dam atentie sau importanta, dar ele sunt acolo si asteapta sa fie descoperite ca sa te poti bucura de emotia pe care ele ti-o dau.  Este nevoie doar de timp pentru a fi atent la tine, de putina rabdare sa descoperi acele lucruri care te fac sa te simti cu adevarat viu – si atunci o sa descoperi sensul vietii tale!

Foto:  Creative Art Works