Gáspár György: „Sufletele noastre pot fi la fel de sensibile ca sticla, iar iubirea are forta de a le vindeca”

Cristina Tudor1
De Cristina Tudor
23 iun. 2020

Cea mai recenta carte semnata de Gaspar György, Suflete de sticla, a ajuns bestseller pe Pagina de psihologie in numai cateva zile dupa lansare.

Motivul? Gaspar a subtitrat cu explicatii psihologice o poveste de dragoste in care multi ne regasim, cel putin partial. Cum sa nu iti sclipeasca gandul la o asemenea lectura? Pana cand reusiti sa puneti mana pe carte, va invit sa va parcurgeti interviul pe care autorul ni l-a acordat.

Cum s-a nascut cea mai recenta carte a ta, Suflete de sticla? Spune-mi, te rog, cateva cuvinte despre subiectul sau.

Avand o practica clinica de peste un deceniu si jumatate, am beneficiat de sansa de a auzi multe povesti despre iubire. Si adevarul este ca majoritatea acestora sunt foarte frumoase, dar si extrem de dureroase. Acest fapt m-a determinat sa scriu o carte despre povestea iubirii dintre Silvia si Baltazar (care ar putea purta numele multora dintre noi sau al cunoscutilor nostri). Dincolo de naratiunea unei relatii care nu reuseste sa prinda cu adevarat radacini, textul include si cateva explicatii psihologice. Atat ea, cat si el sunt usor trecuti de 30 de ani, iar energia si-au indreptat-o cu precadere catre cariera. Ea este o avocata de succes, iar el, un psihoterapeut apreciat. Cu toate acestea, iubirea adevarata lipseste din vietile lor.

Iar atunci cand o intalnesc, ajung sa retraiasca multe dintre durerile trecutului. Pentru ca asta face puterea relatiilor cu cei ce cara traume in suflet: intr-o prima faza scoate din noi doar partea frumoasa si superficiala, apoi doar pe cea imperfecta, ranita si vulnerabila, ajungand intr-un final, daca avem suficient curaj, la ceea ce este mai valoros si pretios in noi. Dincolo de traumele si suferintele noastre, zace iubirea. Dar pentru a putea ajunge la ea, avem nevoie de o relatie vie, reala si vindecatoare.

Este un titlu interesant, care este povestea lui?

Ma bucur sa aud ca este un titlu interesant. Daca la primele carti am gasit titlul relativ usor, de aceasta data am avut multe conversatii cu redactia editurii si, intr-un final, acesta a fost ales de catre comunitatea mea online, de pe Facebook. Cand scrii o carte de fictiune cu influente stiintifice si exemple din realitate, sunt infinite titluri care s-ar putea potrivi. Initial, am ales sa numesc cartea Iubita lui Baltazar, dar parca era prea mult despre fictiune si prea putin despre realitate.

Citeste continuarea pe Kudika.ro.

Foto: Unsplash.com.