Ce ma face sa plang

ce ma face sa plang
Avatar1
De Andreea Raicu
19 sept. 2018

Sunt un om emotiv. O mostenesc pe mama si uneori ma sperii cat de mult semanam la acest capitol. Cu toate astea, uneori mi se pare ciudat ca plange la exact aceleasi lucruri la care fix plang si eu. Ironic, dar adevarat.

Ma bucur ca nu am fost crescuta sa imi reprim plansul. Au fost alte lucruri pe care am fost invatata ca nu e frumos sa le fac, dar sa plang, slava Domnului, nu m-am abtinut niciodata. E drept ca aveam si motive, mai ales ca mama pleca destul de des si imi era foarte dor de ea.

Spun ca ma bucur pentru ca intr-o societate ca a noastra cei mai multi au fost crescuti sa nu isi dea voie sa isi exprime emotiile, sa nu isi dea voie sa planga. Fie ca era considerat rusinos sau nedemn, plansul era de neacceptat.

Poate ca nici eu, de-a lungul timpului, nu am lasat pe toata lumea sa imi vada lacrimile curgand pe obraji, dar in ultimii ani nu am mai avut aceasta problema si am plans ori de cate ori am simtit ca trebuie sa o fac, fie ca eram acasa, in restaurant, pe strada, in mall sau mai stiu eu unde, spre disperarea celor cu care eram, care se gandeau ca ei erau motivul starii mele. Poate uneori chiar erau.

Care sunt lucrurile care ma fac sa plang
Despartirile

Nu imi plac despartirile. Stiu, nimanui nu ii plac, dar pentru mine sunt ceva ce as vrea sa evit cu price pret, mai ales din cauza plecarilor foarte dese ale mamei mele in copilarie. In timp, am invatat cum sa le fac fata mai bine, avand in vedere ca in trecut mi-era greu sa ma despart chiar si de un creion.

Momentele grele

Sunt pline de emotie, iar cum in ultii ani am invatat sa imi exprim emotiile, fara sa le reprim absolut deloc, nu am nicio problema daca sunt trista, nervoasa, obosita, coplesita sau in orice alt fel.

Bucuriile

V-am zis ca ma impresionez usor, asa ca plang mult si de bucurie. Iar pe mine ma bucura multe lucruri: oceanul, oamenii, apusul, luna, stelele, orasele… uneori imi dau niste stari incredibile, care ma emotioneaza pana la lacrimi. Mi-aduc aminte ca in urma cu multi ani eram intr-un taxi la Roma si am inceput sa plang de frumusetea acestui oras. Eram atat de fericita incat lacrimile imi curgeau fara sa imi dau seama.

Performantele sportivilor romani

Aici plang fara sa ma opreasca nimic. Ori de cate ori un sportiv roman castiga o medalie si se canta imnul nostru ma impresioneaza extrem de tare. Plang de fericire, de emotie, de bucurie. Ultima oara am plans cand am auzit imnul pentru Simona Halep la castigarea turneului Roland Garros.

Dragostea neconditionata si suportul celor din jur

Am fost crescuta sa dau foarte mult, dar ca mai toata lumea, nu prea stiu sa primesc, iar atunci cand se intampla asta sunt impresionata pana la lacrimi. Ma simt coplesita ori de cate ori primesc dragostea si suportul celor din jur, iar surprizele facute de ei ma fac fericita de fiecare data. Surprizele de ziua mea, ajutorul oamenilor dragi sunt mereu un motiv de plans pentru mine… poate pentru ca inca nu stiu sa primesc si asta ma face sa ma simt extrem de coplesita.

Implinirea unui vis

Cand muncesti atat de mult la ceva ce iti doresti si uneori pare atat de greu, atunci cand iti iese pare de-a dreptul incredibil. Am plans de multe ori atunci cand realizam ca dorintele mele, care pareu arat de greu de realizat, chiar au fost indeplinite. Ultima oara am plans la lansare site-ului, care a fost exact de de ziua mea si pentru care am muncit enorm impreuna cu niste oameni minunati si care a marcat inceputul unui nou capitol din viata mea.

Filmele

Despre acest subiect am mai vorbit, asa ca stiti cat de plangacioasa sunt la filme. Plang la filmele de dragoste, la drame si pana si la comedii. Ma impresioneaza atat de multe lucruri. Daca vreti sa va faceti o idee despre filmele care ma fac sa plang, gasiti o lista aici.

Foto: Arhiva personala