De ce se incapataneaza toata lumea sa-ti spuna cum sa-ti cresti copilul?

1
De Roxana Dobrita
4 oct. 2019

Imi amintesc ca stateam in sala de asteptare de la medic, cu bebelusul in brate si cearcane cat o zi de post, chipul meu probabil reflectand un amestec ciudat de adoratie pentru faptura ce-mi gangurea strengar la piept si faptul ca nu mai dormisem din ziua nasterii.

A doamna din dreapta mea, probabil recunoscand scenariul, s-a aplecat catre mine si mi-a soptit sfatos, “dormi cand doarme si el.” I-am zambit politicos. La nici 3 secunde, o alta doarma a intervenit, “Ai incercat co-sleeping?”

Pana sa-mi dau seama ce se intampla, o mica colectie de femei au inceput sa poarte o mini conferinta despre antrenamentul somnului, stabilirea rutinelor, de ce e bine sa lasi copilul sa planga… s-a adus vorba pana si despre acum invechita tehnica de a pune rachiu in biberonul copilului.

Eram subiectul conversatiei si totusi abia daca participam la ea. Intreaga experienta a fost coplesitoare.

Daca ai cunoscut un parinte, probabil ai cunoscut un om caruia sfaturile nesolicitate nu-i sunt deloc straine. E traditional acceptat ca n-ar trebui sa-ti bagi nasul in treburile nimanui, si totusi, cand vine vorba de parinti, majoritatea oamenilor isi uita antrenamentul social si revarsa un torent de “ce ar trebui sa faci” si “uite ce am facut eu”.

Studiu: Chiar si o usoara depresie a mamei poate afecta echilibrul emotional al copilului

Atunci cand faci un copil, inviti in suflet o cantitate de iubire neconditionata fara precedent. Dar se pare ca toata treaba mai vine la pachet si cu instinctul tuturor oamenilor cu care intri in contact, chiar si in trecere, de a-ti da sfaturi despre orice, de la alimentatie, hainute sau alegeri de parenting.

Genul acesta de “sfaturi” apar oriunde si oricand.

Pe strada, la locul de joaca, de la mama soacra. Uneori indicatiile sunt relevante, alteori vin la momentul nepotrivit.

Daca as avea un leu pentru fiecare persoana care m-a sfatuit sa-i pun copilului o caciulita pe cap – de regula imediat dupa ce fetita mea si-a aruncat-o cu sete de pe capsorul ei adorabil – as avea suficient cat sa platesc pe toata lumea sa ma lase in pace pentru totdeauna.

Comentariile pe care le primesti sunt fie la mintea cocosului (“dormi cand doarme si copilul” – duh!), fie lipsite de tact (orice naste un razboi intre laptele matern si formula), creand un labirint de informatii prin care trebuie sa navighezi.

Daca un parinte cere sfaturi e una; problema e cand incerci sa-ti vezi de treaba ta si esti flancata din toate partile de un cor de voci neinvitate la petrecere.

Asta ca sa nu mai zic ca toate aceste bine intentionate indicatii contribuie la o presiune interioara pe care parintii deja o resimt, adaugand un alt nivel de stres peste deja destul de complicatele aspecte ale cresterii unui copil.

Valul de sfaturi nesolicitate e cel mai puternic in primii ani de viata ai copilului.

Fie ca ai un copil sau cinci, nivelul de comentarii, preocupari si intrebari nu devine mai simplu de digerat. Rar trece o zi fara sa te confrunti cu opinia cuiva despre ce ar trebui sa faci, ce ai putea face mai bine sau ce in mod clar faci gresit. Si nu e vorba doar de interactiuni fata in fata.

Nu poti sa intri pe internet fara sa dai peste vreun articol care-ti comunica “cele 6 lucruri pe care le faci gresit ca parinte” si unde gasesti o cronica a miriadelor de moduri in care probabil dai gres in noul tau “job”.

Sper ca ai pus bani deoparte pentru terapie, pentru ca daca e sa ma iau dupa un text descoperit pe Facebook recent, copiii tai in mod clar vor avea nevoie de ea.

Cum iti mentii relatia de cuplu sanatoasa dupa ce apare primul copil

La suprafata, chestia asta poate parea o problema superficiala, usor de rezolvat prin dezvoltarea de obraz mai gros sau prin abilitatea de a trece cu vederea opiniile celorlalti. Doar ca problema devine mai complexa atunci cand iei in calcul sfaturile primite de la cei dragi sau de la membrii familiei.

Daca o simpla incuviintare, urmata de un zambet si un „multumesc” sunt acceptabile pentru a calma nervii pe care ti-i produce interventia unui cunoscut in strategia ta de parenting, aceeasi metoda nu mai merge cand vine vorba de cineva cu acces direct la viata ta de zi cu zi.

Un parinte bine intentionat sau o ruda vor vedea ca sfaturile lor nu sunt urmate, ducand la nevoia unei discuzii penibile despre respectarea intimitatii.

Pana la urma, pe scara lucrurilor care-ti provoaca stres ca parinte, vei fi norocoasa daca asta e cea mai mare.

Si oricat de frustrante ar fi aceste sfaturi non stop, adevarul este ca vin dintr-o grija sincera pentru interesul copilului si deopotriva si al tau. Oamenii vor in mod instinctual sa aiba grija de sanatatea unui copil si sa-si impartaseasca secretele proaspetelor mamici in speranta ca le vor ajuta sa obtina un pic de liniste – sau ceva mai mult somn.

Poate un mod mai subtil de a te revolta este sa directionezi conversatia catre victoriile pe care le-ai obtinut ca parinte, contracarand sfaturile cu povesti si succese personale. Vei fi surprinsa de cat de repede oamenii sunt gata sa te si aplaude. 

Foto: Shutterstock.com