Schadenfreude: De ce te bucuri de necazul altora

Larisa Giurea1
De Larisa Giurea
23 iun. 2019

Un nou studiu ofera un posibil raspuns la intrebarea spinoasa: de ce ne bucuram de necazul altora? Aceasta emotie comuna, dar atat de putin inteleasa are un nume: Schadenfreude.

Un studiu realizat prin prisma diverselor subdiscipline ale psihologiei sugereaza ca Schadenfreude (germ. Schaden = dauna, paguba; Freude = bucurie) poate oferi informatii valoroase despre partea intunecata a personalitatii umane. Concluziile pe aceasta tema au fost trase dupa trei decenii de cercetare sociala, clinica, de dezvoltare si de personalitate si incearca sa explice sistematic acest sentiment confuz pe care l-am simtit cu totii cel putin o data in viata.

Ce spun expertii?

„Dezumanizarea pare sa fie la baza Schadenfreude”, spune Shensheng Wang, doctor in psihologie la Universitatea Emory. „Scenariile care provoaca Schadenfreude, cum ar fi conflictele din interiorul unui grup, tind de asemenea sa promoveze dezumanizarea”.

Scott Lilienfeld, profesor de psihologie, a carui cercetare se concentreaza asupra personalitatii si tulburarilor de personalitate, adauga ca tendinta de a experimenta Schadenfreude nu este in intregime unica, ci se suprapune substantial cu alte cateva trasaturi ale personalitatii „intunecate”, cum ar fi sadismul, narcisismul si psihopatia.

Narcisistii: Cum ne afecteaza fluxul energetic

O problema in studierea fenomenului este lipsa unei definitii concrete pentru acest sentiment. Din timpuri stravechi, unii cercetatori au condamnat Schadenfreude, in timp ce altii l-au perceput inofensiv sau chiar pozitiv.

Philippe Rochat, profesor specializat in psihologie si dezvoltarea copilului, spune ca Schadenfreude este o emotie ciudata, asociata cu un sentiment de vinovatie, foarte greu de acceptat si gestionat. Rochat a demonstrat ca Schadenfreude incepe sa se manifesteze din copilarie (inca de la varsta de opt luni) prin toate cele trei fatete ale sale, explicate in urmatoarele teorii:

1. Teoria invidiei

Provine dintr-o preocupare pentru autoevaluare. Spre exemplu, te bucuri cand un coleg de care te temi si care concureaza impotriva ta pentru promovare face o greseala si este apostrofat de manager. Asta iti da un sentiment de superioritate, din cauza faptului ca il consideri un adversar pe masura si stii ca gafa lui te aduce in fata managerului cu un pas mai aproape de promovarea la care ravnesti.

Linia foarte fina dintre admiratie si invidie

2. Teoria recompensei

Leaga Schadenfreude de o preocupare fata de justitia sociala. Aceasta teorie se aplica, de exemplu, atunci cand nu poti sa te abtii sa te bucuri ca un politician corupt a fost condamnat la inchisoare.

3. Teoria conflictelor intre grupuri

Se refera la identitatea sociala. Experimentam Schadenfreude dupa infrangerea membrilor unui grup rival, cum ar fi in cadrul competitiilor sportive.

Care este solutia?

Preocuparile de autoevaluare, identitate sau justitie sociala sunt cele trei motivatii care conduc oamenii spre Schadenfreude. Ceea ce ajuta capacitatea de a ii percepe pe ceilalti ca fiind umani (inversul dezumanizarii; capacitatea de a te pune in pielea altor persoane) si manifestarea empatiei fata de ei.

Este normal si perfect uman ca sentimentul de empatie sa fie uneori mai putin pregnant. Dar cei cu anumite tulburari de personalitate, cum ar fi psihopatia, narcisismul sau sadismul sunt fie mai putin capabili, fie mai putin motivati sa se puna in pielea altora si sa dea dovada de empatie.

Te regasesti in trasaturile empaticilor? Acestea iti pot provoca mari suferinte

Cu totii ne confruntam cu Schadenfreude, dar conform oamenilor de stiinta nu ne place sa ne gandim prea mult la asta, deoarece arata cat de ambivalenti putem fi fata de ceilalti oameni. Cu toate acestea, Schadenfreude ramane o dovada a complexitatii naturii umane, indiferent ca provine dintr-o nevoie de afirmare a superioritatii, din dorinta de apartenenta la un grup sau din necesitatea de justitie sociala.

Foto: Shutterstock.com