Pune pe foaie gandurile negative pe care le ai, s-ar putea sa fie una dintre cele mai terapeutice decizii din viata ta

Anyta Andrei1
De Anyta Andrei
8 apr. 2021

Oricat de greu ne-ar fi sa credem, gesturile mici rezolva problemele mari.

Au trecut deja cativa ani de cand scriu si ma documentez in domeniul sanatatii mintale, ceea ce poate fi tradus si prin zeci de discutii cu terapeuti, psihologi, consilieri si alte cateva zeci de carti pe teme de interes ale oamenilor, dintotdeauna. Am descoperit diferite viziuni asupra situatiilor dificile sau atipice si, contrar asteptarilor mele marete, am gasit solutii in materializarea unor sfaturi incredibil de simple, cum ar fi pastrarea unui jurnal al gandurilor tale negative.

Expertii mi-au recomandat aceasta practica atunci cand cautam raspunsuri privind echilibrul emotional, gestionarea anxietatii, self-awareness si chiar afectiuni psihice ceva mai grave, cum ar fi depresia.

Mai mult, chiar eu, in adolescenta, cand incercam sa gestionez pierderea mult prea devreme a mamei mele — fara sa imi spuna nimeni pe atunci —, am luat un pix si o foaie si am inceput sa scriu ce simteam si ce gandeam cu speranta intuitiva ca acest gest ma va ajuta sa merg mai departe fara sa disper. Si chiar asa a fost, desi am aflat mult mai tarziu cum anume m-a ajutat decizia pe care o luasem. Cum, procesul de a transpune in afirmatii coerente si concise norul de ganduri si emotii care pluteste in mintea ta, poate fi salvator dintr-o sumedenie de motive.

Cele mai mari greseli pe care le poti face intr-o sedinta pe Zoom in 2021

In primul rand, cei mai multi dintre noi avem tendinta naturala de a percepe gandurile ca pe valori absolute. Pana la urma, sunt gandurile tale! Da, doar ca mintea este mult mai complicata chiar si decat pare. Iar, de exemplu, a acorda o importanta capitala unor ganduri negative care de cele mai multe ori se dovedesc a fi distorsionate, poate avea un impact negativ asupra sanatatii tale mintale. De aceea, puterea gandurilor necesita investigatii suplimentare si o luciditate pe care doar transformarea lor in cuvinte o poate genera.

Asa ca, data viitoare cand te trezesti brusc cu un gand negativ in minte, de la un tip de anxietate specifica, cum ar fi „Partenerul meu nu ma iubeste pentru ca nu a raspuns inca mesajului pe care i l-am trimis”, la o emotie tulburatoare de tipul „Nu sunt suficient de buna ca sa…”/ „Ma simt cu adevarat rau cu mine insami”, opreste-te pentru cateva minute si intreaba-te: „La ce ma gandesc realmente acum?” Apoi, scrie raspunsul intr-un jurnal.

Sa iti scrii propriile ganduri te ajuta sa identifici tipare

Asa cum spuneam mai devreme, oricat de firesc ni se poate parea ca un gand este automat adevarat sau important „doar pentru ca il gandim”, in realitate, adesea, el este o manifestare distorsionata a mintii noastre. „Un gand este ca o pereche de ochelari de soare”, a declarat Regine Galanti, doctor psiholog clinician si fondator al Long Island Behavioral. „Daca privesti lumea prin ochelari de soare, lucrurile s-ar putea sa arate putin diferit”, a continuat el.

Mai mult, intr-una dintre sedintele de yoga pe care le practicam la un moment dat, profesorul mi-a spus: „Unele ganduri apar si dispar, nu au niciun scop in sine. Pur si simplu trebuie sa le lasi sa treaca prin mintea ta ca o secventa dintr-un film care ruleaza si tot ruleaza.” Mi-a fost extrem de greu atunci sa diminuez atat de mult puterea gandurilor mele, dar cu cat am inceput sa practic mai des acest exercitiu, cu atat m-am inteles mai bine.

Avem tendinta de a privi lumea prin ochelari de soare din cauza faptului ca suntem susceptibili la „distorsiuni cognitive” sau, altfel spus, putem cadea repede prada unor capcane mentale. Banuiesc ca nu e prima oara cand auzi sau citesti ca mintea iti poate fi cel mai bun prieten dar si cel mai de temut dusman. Iar granita fina dintre cele doua roluri consta in impactul pe care il are modul cum ne interpretam gandurile si experientele. Unele exemple se construiesc pe tiparul acum ori niciodata („Fie voi avea succes, fie voi esua.”) sau pe cel al gandirii catastrofale („Daca avionul se prabuseste in timpul calatoriei mele?”).

Ce nu te omoara nu te face neaparat mai puternica, dar poate avea aceste 3 alte efecte

S-ar putea sa para si mai dramatic cand le vezi scrise negru pe alb, dar, poate chiar fara sa fii constienta de conceptul oficial al distorsionarilor cognitive, vei incepe sa recunosti tiparele care se repeta, precum si factorii declansatori specifici. De exemplu, s-ar putea sa remarci ca ai tendinta de a specula mult in jurul lucrurilor sau aspectelor pe care simti ca nu le poti controla, sau ca intotdeauna cand te compari cu ceilalti, o faci dintr-o perspectiva extrem de critica fata de propria persoana.

Indiferent care vor fi concluziile tale personale, un astfel de proces te va ajuta sa corectezi acolo unde tiparul este distrugator, actionand impotriva gandirii distorsionate.

Te ajuta sa descoperi ce anume poti face ca sa te simti mai bine

Foarte multe exercitii pentru sanatatea mintala in raport cu gandurile si emotiile incep cu constientizarea — trebuie sa stii cu ce ai de-a face. Specificitatea este cheia. Ce-i drept, este usor de spus, dar foarte greu de pus in practica in primul rand pentru ca fiecare dintre noi simte o sumedenie de emotii, are mii de ganduri, ceea ce face sa fie greu sa le identifici si sa le scoti la lumina. Dar daca doar ai numit un gand si l-ai aratat cu degetul, investigarea deja a inceput. Apoi, trebuie doar sa te intrebi: de unde vine, ce il influenteaza, este adevarat, este util?, s.a.m.d. Nu te panica daca uneori pare usor de realizat asta si alteori pare imposibil. Este firesc, face parte din procesul de opozitie a mintii care este deja obisnuita cu un anumit tipar.

Nu uita: creierul nu este neaparat un expert in a face diferenta intre bine si rau. Insa, daca il fortezi sa schimbe pattern-ul, s-ar putea sa iti spui, fara sa iti dai seama, intr-un tonus eliberator: „Acesta chiar a fost un gand ciudat, fara niciun motiv intemeiat.”

Actul de a scrie este terapeutic in sine

Am ajuns la partea mea preferata. A scrie este un act terapeutic: adica a scoate gandurile din minte si a le pune pe hartie (sau ecran) iti ia o greutate de pe umeri si fara sa gasesti toate explicatiile de care am vorbit mai sus. In primul rand, pentru ca actul de a scrie inseamna si confruntarea directa cu gandurile tale. Aminteste-ti cat de rau te-ai simtit cand ai incercat sa fugi de un gand, o emotie, o senzatie?! Recunoasterea prin scris este eliberatoare, o usurare in sine.

De exemplu, in timpul pandemiei de coronavirus, am trait un atac de panica cumplit privind starea mea de sanatate. Dupa ce am reusit sa depasesc momentul si m-am linistit, am incercat sa scriu ce am gandit si am simtit in timpul acelei experiente deloc placute. Cuvintele de pe ecran evidentiau atat de bine cat de exagerate, irationale si prostesti fusesera gandurile mele. Nu puteam decat sa rad de mine cand imi aminteam ca mi-era teama ca o sa fac infarct.

Un atac de panica, o stare de anxietate este pe cat de reala, pe atat de inselatoare, un fel de drama queen cu motive imaginate.

Asadar, cand te vei simti trista, anxioasa, nervoasa, speriata, coplesita de ganduri si emotii, incearca sa scrii. Nu exista o garantie ca te va ajuta, dar niciodata nu poti stii sigur ce ti se potriveste pana nu incerci.

Foto: Unsplash.com.