De ce are feminismul o reputatie proasta si ce inseamna cu adevarat?

Maria Dima1
De Maria Dima
1 nov. 2019

Desi ne apropiem de 2020, feminismul inca este un termen controversat, desi nu ar trebui sa fie asa. Are o reputatie proasta si este interpretat gresit, astfel ca pana si unele femei se feresc sa-l foloseasca.

Ce este feminismul si de ce avem nevoie de el?

Nu este ciudat cum toata lumea exacerbeaza si lauda feminitatea, transformand cuvantul in sine intr-un compliment, si-n acelasi timp scuipa in san si arunca cu apa sfintita pe cei care se identifica si lupta in numele feminismului?

La fel de ciudat este ca se numeste feminism, si nu umanism.

In timp ce eram eleva in clasa a IX-a, am avut norocul – a se citi onoarea – de a le cunoaste pe Camelia Proca si Eniko Gall, fondatoarele Asociatiei Pentru Egalitate si Libertate de Gen – A.L.E.G. si de a participa la activitatile lor pentru promovarea egalitatii de gen. Am facut parte din prima generatie de voluntari A.L.E.G., iar in peste 15 ani de existenta, ONG-ul lor a crescut, a schimbat legi si destine si nu a incetat sa lupte si sa contribuie efectiv la o Romanie mai buna, fara violenta si abuz.

Ele au fost cele care au facut egalitatea de gen si educatia sa fie distractive si de actualitate, iar A.L.E.G. continua si in ziua de azi la formarea de noi tineri in spiritul respectului reciproc prin Festivalul Egalitatii de Gen.

Pe scurt, feminismul aduce in prim plan ideea total noua si extraterestra a egalitatii de drepturi, indiferent de sex. Socant, nu?

Haideti, odata pentru totdeauna, sa spargem miturile si sa aflam cu adevarat, ce nu este feminismul:
  • Nu este numai pentru fete rebele – e si pentru cele cuminti, sau baietoase, sportive, sau intelectuale.
  • Ca in orice altceva, nu conteaza cat de lung ai parul, asadar nu este numai pentru femei – stiti aia cu “barbatii adevarati sunt feministi?” Nimic mai adevarat, nimic mai sexy.
  • Nu este ura impotriva barbatilor – dimpotriva, lupta pentru egalitatea sociala, politica, financiara are nevoie de contributia ambelor sexe.
  • Nu este lupta pentru putere, ci pentru egalitate.
  • Nu este o insulta, nu denota agresivitate si nu se impaca cu stereotipurile – nu masculinizeaza fetele, nu efeminineaza baietii si nu pune in pericole institutia familiei.

Femei extraordinare care schimba Romania

De ce avem nevoie de feminism?

  • Pentru ca in scoli inca nu sunt amintite nume precum:

Sofia Nadejde – una dintre primele jurnaliste si prozatoare femeie din Romania si cea care a desfiintat cu argumente stiintifice teza lui Titu Maiorescu care sustinea ca femeile nu ar trebui sa primeasca drepturi egale cu barbatii pentru ca au creierul mai mic.
Calypso Botez – licentiata in istorie si filosofie, a participat intre anii 1917 si 1923 la dezbaterile publice din jurul elaborarii noii constitutii a tarii, trimitand memorii politicienilor vremii pentru inlaturarea legislatiei invechite privind statutul juridic, economic si politic al femeilor.
Marta Trancu-Rainer – prima femeie chirurg din Romania care a condus trei spitale de campanie in timpul ocupatiei germane din Primul Razboi Mondial. A salvat sute de raniti, inspirata de Regina Maria, al carei medic curant a fost.

  • Pentru ca standardele duble inca exista.

Cariera si familie, chiar le putem avea pe toate?

  • Pentru ca fete de 12, 13 ani sunt fluierate pe strada si asta e considerat normal.
  • Pentru ca inca se folosesc scuze ca “ti-ai cautat-o cu lumanarea, nu vezi cum erai imbracata?” sau “ce cautai noaptea pe strada” pentru a justifica cazuri de violenta sau abuz sexual.
  • Pentru ca exista o diferenta notabila intre salariul unui barbat si cel al unei femei pentru aceeasi functie.
  • Pentru ca in Romania 1 din 3 femei a suferit violenta fizica sau sexuala comisa de partener sau de o alta persoana de sex masculin dupa varsta de 15 ani.

Orice voce conteaza, orice demers contribuie la schimbare

“Odata cu Me too si cu cazul Caracal, si in Romania femeile au inceput sa vorbeasca mai deschis despre abuzurile la care sunt supuse, uneori dupa ani de zile. E clar ca acolo unde sunt tolerate, abuzurile lasa urme pe termen lung asupra persoanelor implicate, dar si asupra comunitatii mai largi. E nevoie sa se creeze mecanisme eficace de reclamare si sanctionare, asa cum prevede legea”, declara Camelia Proca, directoare A.L.E.G.

Sfaturi de cariera de la Emma Watson

Nu inchide ochii in fata abuzului si nu ignora semnele, fie ca ele apar in familie, in grupul de prieteni sau la locul de munca.

Foto: Getty Images.