1Multe state, printre care Italia, Germania si Marea Britanie, planuiesc ridicarea restrictiilor, insa premierul englez Boris Johnsons si cancelarul german Angela Merkel si-au exprimat ingrijorarea privind posibilitatea ca epidemia sa rabufneasca din nou, intr-un al doilea val.
Va exista un al doilea val?
Epidemiile se dezvolta in moduri diferite, insa pandemia de gripa spaniola din 1918 care a ucis peste 50 de milioane de oameni este privita ca un model de desfasurare. Atunci, pandemia a lovit in cinci valuri, iar ultimul a fost mai sever decat primul. Virusul gripei a fost multiplicat, chiar daca in forme mai usoare, in mai multe secvente, scrie The Guardian.
Alte pandemii de gripa, inclusiv cele din 1975 si 1968, au avut, de asemenea, mai multe valuri. Pandemia de gripa H1N1 din 2009 a inceput in aprilie si in toamna a fost urmata, in SUA si in emisfera nordica, de un al doilea val de cazuri.
Mai multe studii epidemiologice au analizat cum si de ce se produc valurile succesive, precum si modul in care pot fi acestea prevenite, luand in calcul numerosi factori, de la comportamentul social si cultura nationala pana la politica de sanatate in materie de vaccinari si de imunizarea in masa.
Chiar daca valurile secundare si varfurile de cazuri pe care acestea le genereaza sunt diferite din punct de vedere tehnic de primele, ingrijorarea primordiala este fundamentata pe un adevar incontestabil: virusul se intoarce in forta.
Exista dovezi ca noul coronavirus va reveni?
In lipsa unui vaccin si fara o imunitate larga impotriva acestei boli, ne putem rezuma, deocamdata, la semnalul de alarma declansat in Singapore, unde cazurile de infectare s-au inmultit brusc dupa ridicarea restrictiilor. Aceasta tara a fost laudata pentru masurile eficiente cu care a limitat raspandirea noului coronavirus.
Desi Singapore a instituit un sistem de urmarire a contactelor, epidemia a reizbucnit in dormitoarele folosite de mii de muncitori straini, din cauza conditiilor de igiena precara si a folosirii cantinelor comune. Cu 1.426 de cazuri noi raportate luni, experienta din aceasta tara, desi este un caz specific, demonstreaza abilitatea bolii de a specula rapid orice vulnerabilitate in domeniul igienei, scrie The Guardian.
O usoara crestere a numarului de cazuri de COVID-19 s-a inregistrat la finele saptamanii trecute si in Germania, o alta tara care a gestionat bine epidemia, testand foarte mult si urmarind persoanele de contact ale infectatilor, si care se pregateste sa renunte la restrictii.
Si in China, in pofida succesului in readucerea sub control a situatiei din provincia Hubei, s-a constatat o crestere a numarului de cazuri in nordul tarii. Inmultirea infectarilor in orasul Harbin, din nord-estul Chinei, situat la granita cu Rusia, a fortat autoritatile sa impuna noi masuri de carantina, dupa ce in saptamanile anterioare numarul cazurilor se apropiase de zero.
Toate aceste exemple ridica semne de intrebare asupra ridicarii restrictiilor.
Ce ii ingrijoreaza pe experti
Comunitatea stiintifica estimeaza ca al doilea val de infectii se va produce dupa ce capacitatea de tratament si izolare va fi depasita. In acest caz, exista ingrijorarea ca frustrarea opiniei publice va distruge consensul pentru instituirea masurilor de carantina, generand proteste pentru relansarea economiei, asa cum s-a intamplat in SUA.
In general, procentul persoanelor susceptibile de infectare si a celor imune din totalul populatiei la sfarsitul unui val determina magnitudinea potentiala a urmatorului val. Ingrijorarea acum este ca, aflandu-ne la luni distanta de un posibil vaccin, si cu o rata de infectii inca larg estimata, populatia din intreaga lume ramane inca foarte vulnerabila la valurile urmatoare.
Teoria unui expert canadian: cum s-a transmis noul coronavirus de la animale la om
„Epidemiile sunt ca incendiile. Cand au combustibil abundent, ard necontrolat, iar cand acesta e insuficient, focul incetineste usor”, scria, in martie, in ziarul Washington Post, Justin Lessler, profesor asociat de epidemiologie la Johns Hopkins University. „Epidemiologii numesc aceasta intensitate ‘forta infectiei’, iar combustibilul care o sustine este vulnerabilitatea populatiei la patogen. In vreme ce valurile repetate ale epidemiei reduc vulnerabilitatea (prin imunizare completa sau partiala), ele reduc si forta infectiei, scazand riscul imbolnavirii chiar si in randurile celor fara imunitate”, a explicat specialistul.
Problema e ca nu stim cat de mult „combustibil” a ramas inca pentru noul coronavirus. Daca am cunoaste precis, cu cifre clare, numarul celor infectati, am sti exact cat de intens va fi al doilea val. Ce stim clar acum este ca acesta e greu de evitat.
Foto: Unsplash.com.
