Cum a ajuns ibuprofenul aliatul Coronavirusului si ce e gresit in aceasta teorie

Maria Constantin1
De Maria Constantin
8 apr. 2020

Continua dezbaterea despre folosirea ibuprofenului pentru tratarea bolnavilor de Covid-19. Mare parte din confuzie pleaca de la raspandirea unor informatii incomplete sau gresite. Iata cum s-a ajuns aici.

Cu doua saptamani in urma, autoritatile medicale americane si expertii ii avertizau pe toti cei ingrijorati de epidemia de Covid-19 sa evite ibuprofenul. Acum, confruntati cu dovezile, renunta la recomandarile anterioare, noteaza Wired.

Autoritatile americane din domeniul sanatatii fac apel la cei care cred ca au simptome sa stea acasa daca acestea nu sunt atat de puternice incat sa necesite spitalizarea si prefera sa le permita oamenilor sa foloseasca medicamentele pe care le au la indemana in loc sa-i indrume spre farmacii, punand in pericol stocurile si marind riscul de infectare.

Pe de alta parte, cercetatorii spun ca paracetamolul, prezentat drept singurul remediu potrivit pentru febra, nu este nici el lipsit de riscuri. Iar recomandarile de a evita ibuprofenul care au circulat in ultima vreme au pornit de la bune intentii si s-au incalcit intr-un hatis de informatii gresite si incomplete, noteaza publicatia citata.

Scrisoarea care a declansat tavalugul

Discutiile despre ibuprofen au inceput pe 11 martie, cand cercetatorii de la University Hospital Basel, din Elvetia, si cei de la Universitatea din Salonic, Grecia, au publicat o scrisoare in revista stiintifica The Lancet Respiratory Medicine. Acestia au analizat trei seturi de cazuri raportate la inceputul epidemiei in China, insumand aproape 1.300 de pacienti grav bolnavi de Covid-19.

Autorii studiului au observat ca multi dintre acesti pacienti aveau tensiune arteriala mare si diabet, intre 12% si 30%, in functie de studiu, si au considerat ca nivelul ridicat al unei enzime, ACE2, ar putea creste riscul infectarii cu coronavirus.

ACE2 permite ca o parte din suprafata celulelor sa ramana expusa la coronavirus, care se ataseaza pe ele pentru a se reproduce. Presiunea sanguina ridicata si diabetul sunt tratate cu medicamente care combat inflamatiile, numite inhibitori ACE. Paradoxal, inhibitorii provoaca cresterea nivelului de ACE2. Aceasta interactiune i-a facut pe cercetatori sa presupuna ca exista o posibila legatura intre pacientii cu boli cronice si infectarea cu Covid-19.

Si aici a intrat in scena ibuprofenul – acest medicament nu reduce doar febra, ci si inflamatia (apartine clasei de nonsteroidienele si antiinflamatoare). Acest efect poate cauza cresterea nivelului de ACE2, iar astfel celulele devin mai vulnerabile la noul coronavirus.

Tonul scrisorii era speculativ, scrie Wired. Dupa trei zile de la publicarea ei, ministrul francez al Sanatatii a emis un avertisment impotriva folosirii ibuprofenului pentru febra provocata de Covid-19, citand „serioase efecte adverse”.

In aceeasi zi, ministrul a publicat pe Twitter un mesaj in care recomanda evitarea ibuprofenului si a altor antiinflamatoare pentru ca pot fi un factor agravant al infectiilor de Covid-19. Olivier Véran sugera ca persoanele cu febra sa ia paracetamol, insa nu prezenta nicio dovada care sa-i sustina afirmatia.

Mesajul sau a fost preluat de presa din toata lumea, din Statele Unite si Marea Britanie pana in Israel, Singapore si Noua Zeelanda.

Povesti fabricate

E greu de stabilit de unde proveneau informatiile pe care se baza ministrul francez si daca relatarile presei au fost in totalitate corecte, daca au fost amestecate cu alte povesti sau daca au fost fake news. Buletinele informative ale ministerului francez al sanatatii despre ibuprofen nu fac trimitere spre niciun caz cunoscut.

Primul indiciu al infectiei cu coronavirus: Simptomul care impune izolarea rapida

Presa franceza a relatat ulterior, in aceeasi zi, ca ministrul ar fi primit informatiile de la cativa medici neidentificati care au sustinut ca mai multi tineri care au luat doze mari de antiinflamatoare au murit de Covid-19. Reporterii au publicat si cateva nume ale victimelor. Insa cand BBC a inceput sa documenteze aceste cazuri, a descoperit ca pe Twitter, Facebook si WhatsApp circulau multe povesti fabricate despre decese de Covid-19 provocate de ibuprofen, toate pomenind despre „patru tineri” din tari diferite.

In iuresul creat de condamnarea ibuprofenului a trecut neobservat faptul ca Franta reevaluase de ceva timp nonsteroidienele si antiinflamatoarele, expertii medicali din Hexagon avand deja suspiciuni asupra acestei clase de medicamente. In 2018, agentia pentru siguranta medicamentelor a inceput sa verifice daca nu cumva ibuprofenul si medicamentele similare cauzeaza complicatii neprevazute ale infectiilor bacteriene.

Autorii teoriei bat in retragere

Adevarul este ca ibuprofenul prezinta cateva riscuri cunoscute: supradozele pot afecta rinichii pacientilor vulnerabili. Dar agentia a raportat in aprilie 2019 ca intre anii 2000 si 2018 au existat in Franta aproape 400 de cazuri de infectii ale pielii, inflamatii ale creierului si septicemie inregistrate la pacienti care au luat ibuprofen laolalta cu antibiotice.

Pe baza acestor rapoarte, agentia medicamentelor din Franta a emis restrictii privind vanzarea laolalta a ibuprofenului si paracetamolului si a impus eliberarea doar dupa consultarea farmacistului.

Panica starnita de epidemia de Covid-19 a determinat mai multe state sa adopte la repezeala strategia Frantei. In urma cu doua saptamani, Agentia Europeana a Medicamentului si Organizatia Mondiala a Sanatatii au incercat sa tempereze pozitia dura contra ibuprofenului, anuntand ca nu exista niciun motiv pentru a opri administrarea acestui medicament in tratarea febrei provocate de Covid-19.

Chiar si autorii scrisorii publicate de The Lancet s-au distantat de avertismentele contra ibuprofenului. Intr-un update publicat de Universitatea din Basel, semnat de Michael Roth, unul dintre semnatari si profesor la facultatea de biomedicina, se precizeaza: „Aceasta nu constituie o recomandare de a folosi sau nu anumite medicamente.”

Roth le recomanda, de asta data, pacientilor sa se consulte cu doctorii lor si invita la noi cercetari privind efectele medicamentelor care ridica nivelul de ACE2 la pacientii cu Covid-19.

Comentarii fara dovezi

Polemica asupra ibuprofenului i-a exasperat pe cercetatori si medici si le-a cauzat un stres suplimentar consumatorilor, deja terorizati de coronavirus. La asta a contribuit si o lipsa de dovezi.

The Lancet sustine ca ceea ce a publicat a fost mai degraba un comentariu. Si spre deosebire de articolele stiintifice, comentariile nu sunt revizuite. „Comentariile inseamna: acestea sunt opiniile noastre. Nu inseamna ca acolo exista vreo dovada stiintifica. Nu cred ca exista literatura de specialitate pe aceasta tema”, spune Krutika Kuppalli, medic de boli infectioase in California si specialist la Johns Hopkins Center for Health Security.

Acest lucru ridica probleme serioase de credibilitate, pentru ca oamenii cauta surse de informare care sa le asigure siguranta.

Doar pentru ca doua lucruri se intampla in acelasi timp nu inseamna ca au legatura intre ele. Iar pana acum, legatura dintre ibuprofen si formele severe de Covid-19 nu este indicata nici de datele statistice, noteaza Wired.

Este foarte posibil ca ibuprofenul sa nu aiba niciun efect asupra Covid-19, chiar daca influenteaza sau nu nivelul de ACE2. Chiar daca enzima permite coronavirusului sa infesteze celulele plamanilor, medicamentul nu influenteaza direct modul in care virusul se multiplica sau cat de eficient se raspandeste in organism.

„ACE2 nu este, categoric, singurul factor care determina vulnerabilitatea la infectii. E nevoie de o combinatie perfecta a tuturor factorilor pentru a permite reproducerea virusului. Si cum nu stim inca nici care sunt toti acesti factori, este foarte greu sa presupunem ca doar unul poate determina daca un virus se poate raspandi mai mult sau daca poate inrautati boala”, explica Angela Rasmussen, virolog si cercetator la Columbia University’s Mailman School of Public Health.

Paracetamolul, pericol pentru ficat

Exista si cativa cercetatori care au urmarit toata epopeea ibuprofenului cu un interes special: cei care au studiat acetaminofenul, cunoscut sub denumirea comerciala de paracetamol si despre care se stie ca uneori poate fi nociv. Este cel mai consumat calmant din Statele Unite, dar potrivit unui studiu din 2016 realizat de Rutgers New Jersey Medical School, a provocat anual in SUA mii de cazuri de imbolnaviri ale ficatului si in jur de 300 de decese.

In mod ironic, cazul care a determinat guvernul francez sa schimbe regulile privind vanzarea ibuprofenului a fost moartea unei tinere ca urmare a unei supradoze de paracetamol.

Imbolnavirea ficatului poate fi provocata de interactiunea acetaminofenului cu alcoolul in cantitati mari sau cu virusuri care tintesc fiactul si il fac mai vulnerabil la actiunea medicamentului, arata José Manautou, seful departamentului de stiinte farmaceutice de la UConn School of Pharmacy.

Coronavirus: cum se apara sistemul tau imunitar de acest virus si cum il poti ajuta

Din pacate, cea mai simpla cale prin care se poate ajunge la supradoza de paracetamol poate fi, asa cum se intampla in aceasta perioada, cea pe care o practica, de teama, multi oameni speriati de coronavirus: nu citesc prospectul, nu vorbesc cu medicul de familie sau cu farmacistul si iau mai mult decat trebuie. „Sa zicem ca-ti curge nasul. Ar trebui sa cumperi un medicament vandut fara reteta care contine acetaminofen. Apoi faci febra: cumperi Tylenol. Vrei sa dormi noaptea, asa ca iei Nyquil. Tot ce iei dintr-o data contine acetaminofen si depasesti doza recomandata”, explica Manautou.

De ce este buna febra

Mare parte din complicatiile terapeutice iscate de Covid-19 sunt generate de febra puternica, spune Xiaobo Zhong, profesor de farmacologie si toxicologie la UConn, care colaboreaza cu Manautou. Febra este resimtita ca un efect neplacut al infectiei, dar, de fapt, reprezinta reactia strategica a corpului: cresterea temperaturii interne incetineste raspandirea virusului.

Pe cat posibil, trebuie sa rezistam tentatiei de a lua medicamente care taie febra daca vedem ca aceasta nu cedeaza. „Daca ai de ales intre a te simti rau si a lua o supradoza care poate afecta ficatul, atunci distrugerea ficatului e optiunea mult mai rea”, spune Zhong.

In cele din urma, fie ca riscam imbolnavirea ficatului cu prea mult acetaminofen, fie ca ne ferim de ibuprofen, fie ca alegem sa consumam mai multe suplimente cu ulei de peste, toate duc tot acolo: amenintarea unui patogen cu care nu suntem obisnuiti ne face sa cautam ceva ce credem ca poate rezolva acum problema. Dar solutiile rapide, de moment, au si ele riscurile lor.

Foto: Unsplash.com.