fugi de oamenii negativisti

Vampirii energetici, cum li se mai zice, sunt niste goluri, niste gauri negre care tot capteaza din energia ta, pana cand ei se simt mai bine si tu ajungi sa te simti slabita, trista, secatuita. Invata sa recunosti pesimistii convinsi si sa elimini relatiile toxice. Fugi de oamenii negativisti si de oamenii care se plang la tine, daca vrei sa duci o viata fericita.

Intotdeauna am crezut ca am eu un talent deosebit sa ii ascult pe cei de langa mine. Sa le alin durerile. Sa ii fac sa se simta bine, chiar cu pretul meu si al starii mele de bine. Intotdeauna am privit asta ca pe un lucru eroic, ca pe „misiunea” vietii mele.

Candva, dupa ceva psihoterapie, s-a produs un declic. Nu asta era menirea mea, asta era dorinta altora pentru mine, pentru ca lor le era bine. Eu ajungeam mereu in gaura neagra, in vortexul in care starile mele nu contau, tristetile mele nu existau, problemele mele nu erau relevante. Mi-am dat seama ca pastrasem acest mod de functionare din copilarie, cand adultii din jurul meu facusera din mine sprijin emotional. Sau, daca vrei, un fel de tomberon al starilor lor proaste, pentru ca asta era, de fapt.

Nu suna frumos. Nu suna recunoscator. Nu suna optimist. Insa, pana la ajunge la optimism, daca intreaga viata ai fost inconjurat de negativism, trebuie mai intai sa iti dai seama ca ai in jurul tau oameni care se plang la tine, pentru ca lor le e mai simplu asa. E mai simplu sa te plangi, decat sa schimbi ceva. E mai simplu sa nu actionezi, ci doar sa torni in cel din fata ta (cu atat mai mult daca e un copil lipsit de mijloace de aparare) frustrarile tale, lipsa de auto-control sau lipsa ta de a te face bine.

Nu ma intelege gresit, adultii – parinti, bunici, rude si mai apoi colegii, prietenii – care fac acest lucru, nu il fac intentionat. Il fac pentru ca asta au in ei, pentru ca nici ei nu au invatat la randul lor cum sa isi schimbe viata, asa incat sa nu mai simta nevoia sa se planga de ea. Vampirii energetici functioneaza astfel pe pilot automat, pentru ca asta au primit si ei de la cei de langa ei, si tot asa. Din pacate, la un moment dat, transgenerational, se intampla ca un individ sa preia traumele celor mai multi. In general se intampla ca persoana cea mai sensibila si constienta, persoana cea mai prezenta, dornica de autentic, persoana cea mai responsabilizata de iresponsabilitatea tutror sa „duca tot greul”.

Da, suna deja tare negru, tare negativist. Insa nu este. Ai putina rabdare cu mine, promit sa ajung unde trebuie. In cazul meu, pentru ca voi vorbi despre cazul meu, s-a nimerit ca acea persoana care „duce totul” sa fiu eu. De mica, de copil. Asa ca m-am trezit adult fiind, total disfunctional. Si asta pentru ca niciodata nu mai aveam timp sa imi rezolv problemele din viata mea, pentru ca mereu atentia mea si energia mea se duceau catre „durerile” altora. Da, am fost un copil sensibil si am preluat ca un burete totul, tot ce simteau ceilalti, pana la identificare, pentru ca mereu eram in alerta sa remarc starile celor din jurul meu, asa incat sa vin cu „un spectacol” sau „ceva frumos”, sa se simta ei bine. Am ajuns un adult sensibil si pana la 30 de ani disfunctional. Desigur, aveam un iubit, dar repetam aceeasi dinamica invata acasa. Desigur aveam un job, dar mereu ma auto-sabotam si nu reuseam sa avansez sau sa lucrez ce voiam eu, pentru ca mereu ma lasam „furata” de dramele altora. Desigur, aveam ceva prieteni, insa toti erau alesi pe spranceana, sa mimeze mediul de acasa. Desigur, aveam ceva hobby-uri, insa nu-mi faceam timp de ele, eu trebuia sa fiu bufon sau psiholog, dupa caz, pentru ceilalti.

Te recunosti pana acum? Rezonezi cu ce am scris? Te trezesti ca apropiatii te contacteaza doar ca sa iti spuna ce probleme mai au ei? Te trezesti lipsita de energie dupa intalnirile cu familia sau prietenii si realizezi ca de fapt, nu ati avut nicio conexiune autentica, ci doar ati avut discutii conflictuale, in care ati facut schimb de roluri: cand victime plangacioase, cand agresori care ridica tonul, cand persecutori, care fac glume sau ii ataca pe ceilalti? Daca ai cateva „da-uri” drept raspuns, e cazul sa inveti sa fugi de oamenii negativisti. Sigur, nu suna tocmai matur „sa fugi”, insa, din experienta iti spun ca de aceasta metoda a sustragerii dintr-o dinamica otravitoare, metoda prin care elimini relatiile toxice, este cea mai eficienta.

Le-am testat pe toate in timp. Am incercat confruntarile. Am incercat sa fiu eu agresorul si ei victimele. Am increcat invers, sa ma victimizez eu si ei sa devina persecutori si mai acerbi. Am incercat sa nu ii bag in seama. Am incercat sa ii elimin cu totul din viata mea. Sigur, in timp, facand cateva schimbari, s-au eliminat ei singuri, insa, in cazul familiei e mai greu sa renunti. Si de altfel, nici nu trebuie, aminteste-ti ca oamenii care se plang la tine sau oamenii pesimisti asta stiu sa faca cel mai bine. Astfel functioneaza si le este greu sa se schimbe, ori nu vor asta. Datoria ta nu este sa incerci sa ii schimbi (am incercat si asta, iar efectul este invers si se lasa cu multe conflicte). Datoria ta este fata de tine, sa fugi de oamenii negativisti.

De ce nu fugi de oamenii negativisti?

Inainte de sfaturile propriu-zise, desi nu le-as spune sfaturi, caci nimeni nu e in masura sa dea altuia sfaturi, iti mai spun ca functioneaza foarte bine metoda de a-i responsabiliza pe acesti „batrani copii”. Pentru ca oamenii care se plang la tine sunt niste adulti ramasi copii, cu comportamente imature, pe care nu pot sau nu vor sa le schimbe. Ca sa fugi de oamenii negativisti, trebuie sa iti construiesti un „scut”, sa inveti sa te aperi sanatos, sa impui limite si sa nu te mai erijezi in salvatorul lor.

Pentru ca aici intervine putin si pilotul tau automat. Asa ai crescut, asta stii sa faci: sa preiei reziduurile emotionale ale celorlalti, sa fii atenta la vietile celorlalti, pentru ca este mai dificil sa fii atenta la tine, si astfel, duci mai departe acelasi pattern de functionare ne-adult, neasumat. Poti ajunge si tu sa fii pesimista sau poti ajunge sa iti construiesti scuturi fizice (sa mananci foarte mult, de exemplu, ca sa pari masiva si sa proiectezi imaginea unui om de care altii n-ar trebui sa se mai ia, in care altii n-ar trebui sa mai arunce). Deci, ca sa fugi de oamenii negativisti, trece putin prin filtrul ratiunii de ce accepti deseurile celorlati.

Ce iti iese tie la aceasta afacere? Ce iti iese tie sa joci rolul salvatorului? De ce ramai langa vampirii energetici? De ce ai in jurul tau in toate sistemele (in familia de baza, in familia ta, in prieteni, in colegii de munca) oameni care se plang la tine sau oameni negativisti? De ce nu elimini relatiile toxice? De ce nu fugi de oamenii negativisti si ramai acolo, sa pierzi timp si energie pretioase dezvoltarii tale ca individ.

  • Este posibil sa nu vrei sa fugi de oamenii negativisti pentru ca ai furii si agresivitati de descarcat si atunci cand ei se plang, tu devii agresiv si descarci furiile acumulate
  • Nu elimini relatiile toxice de teama ca vei ramane singura? Crezi ca iubirea este asociata in vreun fel cu pozitia de victima, de ne-asumare?
  • Este posibil sa nu poti bloca oamenii care se plang la tine, pentru ca iti sunt apropiati (parinti, familie) si iti este teama ca ii vei pierde (nu este cazul, dimpotriva, in timp veti avea legaturi autentice) sau iti este teama ca te pierzi pe tine, pentru ca altceva nu stii. Este posibil sa tolerezi negativismul altora din dorinta de a primi la pachet si apropierea de acesti oameni. Este posibil sa tolerezi comportamente toxice dintr-un fel de loialitate prost-inteleasa. Din frica de a deveni mai buna, de a-ti depasi predecesorii.

Ceea ce nu stii, pentru ca nici predecesorii tai nu au stiut sa iti comunice asta, este ca ei isi doresc sa ii depasesti. Sigur, te mai saboteaza inconstient, sigur te mai blocheaza tot inconstient, insa pentru ca ei insisi se tem ca pot pierde iubirea si atentia ta de pana acum. Insa, pentru ca tu sa cresti, trebuie sa fugi de oamenii negativisti. Si, desi pare greu, ai la indemana toate mecanismele, pe care le-ai primit tot la pachet cu negativismul si neasumarea.

  • Stii sa asculti, stii sa ii vindeci pe altii, stii sa le acorzi timpul si energia ta. Acum trebuie sa canalizezi fortele acestea catre tine. Doar pe tine trebuie sa te salvezi. Restul se vor salva singuri, daca pot, daca vor. Daca observi ca nu pot sau nu vor, daca observi ca oamenii pesimisti continua sa se planga si sa isi asume rolul de victima, iesi din jocul lor, responsabilizandu-i.

Aceasta este metoda prin care le vezi problemele, le recunosti, insa transmiti clar ca refuzi sa le primesti sau sa le rezolvi:

  • Vai, ce zi ingrozitoare am avut, totul a mers prost, seful e ingrozitor, totul e oribil!
  • Te cred. Iti pot recomanda un psiholog bun care sa te ajute sa treci peste astfel de zile

Aceasta este metoda paradoxala, care functioneaza prin responsabilizare, desi ai zice ca efectul va fi invers. Aici transmiti clar ca fiecare are problemele lui si nu esti tu responsabila sa rezolvi viata altuia:

  • Doctorul mi-a recomandat sa nu mananc sarat, e ingrozitor, viata este oribila, m-am saturat de problemele astea, m-am saturat sa mi se intample numai mie nenorocirile.
  • Poti sa mananci cu sare si sa mori sau poti sa mananci fara sare si sa iti fie bine, tu alegi. Sa-ti povestesc si eu ce nenorociri mi se intampla mie, ca sa te simti mai bine?

Poti incerca si metoda usor agresiva, care sa ii zgaltaie putin pe plangaciosi si sa ii readuca la realitate. Doare putin (da, si pe tine, obisnuita fiind sa ii asculti) dar functioneaza:

  • Vai, ma simt oribil, ma cer in continuu cu sotul/iubitul meu, nu mai suport.
  • E clar ca suporti ca altfel ai fi plecat. Si e clar ca iti si place, altfel ai schimba ceva!
  • Stii sa ai compasiune pentru problemele altora. Fa un pact cu tine, ca sa fugi de oamenii negativisti. Fa pactul de a avea mai intai compasiune pentru probmele tale si apoi, daca ai energie, timp si chef, poti investi si in altii.
  • In plus, ca sa fugi de oamenii negativisti, repeta-ti mereu ca si TU si EI sunteti adulti. Tu esti adult in responsabilitatea ta. Ei sunt adulti in responsabilitatea lor. Cand incep sa iti spuna cat de urata e viata si cat de greu le este lor, responsabilizeaza-i automat. Ei sunt, practic, in astfel de momente niste adulti neadaptati, niste plangaciosi, niste copii care ar face orice sa atraga atentia (de aici si exagerarile negativistilor, sigur le stii: „Niciodata nu am primit de la viata ce am vrut”.) Trezeste-i, spunandu-le ca sunt adulti. Sigur nu in cuvintele acestea. Pur si simplu, cand mama ta sau tatal tau se plang de diverse lucruri la tine, spune ca nu poti asculta acest discurs din nou. Poti chiar sa spui ca avem cu totii probleme, insa ele nu se rezolva daca doar ne plangem de ele si nu facem nimic. Daca observi ca discutia se intinde, este posibil sa argumentezi deja prea mult si ai de a face cu adevarate viduri de bucurie de viata. Cel mai bine functioneaza, in acest caz, fuga efectiva. Poate parea abrupt, brusc, crud, insa ca sa fugi de oamenii negativisti, de negativistii profesionisti, pe care oricum nimic nu ii multumeste si nimic nu i face sa vada bucurie sau recunostinta, spune doar „Nu te pot ajuta” si pleaca din incapere. Aceasta metoda ii va frustra, insa pana la urma, pe termen lung, le poti face un bine, daca frustrarile ii determina sa schimbe status-quo-ul. Daca nu, pana la urma, nimeni altcineva in afara de tine nu este responsabilitatea ta. Doar pe tine ai o datorie sa te salvezi. Ce faci? Te ajuti sau te prefaci ca ii ajuti pe altii si nu ai timp sa cureti gradina ta?

La final, te las cu un proverb pe care nu stiu unde mai exact l-am vazut ori l-am auzit, insa cu care eu, salvatoarea tuturor, mai putin a mea, pana acum cativa ani, am rezonat. Si care, sper eu, sa te ajute sa fugi de oamenii negativisti, sa elimini relatiile toxice din viata ta: „Nu e circul meu, nu sunt maimutele mele!”

Citeste si: Foloseste aceasta tactica psihologica pentru a transforma oamenii toxici, cu energie negativa

Foto: Guliver